Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, reuniune importantă. Ce s-a discutat

În vederea promovării bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai înalt nivel, se constituie Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organism consultativ la nivel naţional al partenerilor sociali, s-a reunit astăzi la Palatul Victoria.

Consiliul Naţional Tripartit are următoarea componenţă:

a) preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional;

b) reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie a primului-ministru, cel puţin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;

c) reprezentantul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membrii conveniţi cu partenerii sociali.

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social este reglementat de legea nr. 62 din 10 mai 2011.

Violeta Alexandru:  Vă mulțumesc și pentru disponibilitatea pentru dialog pe care o aveți. Mulțumesc colegilor mei miniștrii pe care îi văd deja conectați pentru discuția noastră. Am alături de mine pe domnul prim-ministru căruia o să-i și dau cuvântul, o să-l rog să ne adreseze câteva cuvinte. Însă, înainte de acest lucru, cu permisiunea dumneavoastră, doar două fraze. În primul rând țin să apreciez și să vă mulțumesc pentru toate discuțiile pe care le-am avut în această perioadă, o perioadă în care nevoia de reglementare și de decizie asupra unor măsuri a fost iminentă, iar reacția dumneavoastră promptă la toate solicitările pe care, eu cel puțin le-am avut și ceilalți colegi miniștri, este de apreciat. Vă mulțumesc foarte mult. Nu am fi reușit să ajungem la variante de texte de acte normative pe care le-am decis, respectiv nu am fi reușit să luăm anumite măsuri dacă nu ați fi fost în această perioadă alături cu toată disponibilitatea și este de apreciat. Vă mulțumim. Vă mulțumește întreaga echipă. Suntem acum în situația de a evalua măsurile luate și mai ales de a ne pregăti pentru următoarele. În mod evident, tendința pe care o vedem în societate, eu personal primesc foarte multe mesaje pe această temă, este de dorință de revenire în activitate. Remarcabilă această  atitudine pe care o au oamenii de a-și dori să revină la serviciu și de a-și dori să reintre în activitate. Desigur, aceste decizii trebuie cântărite bine pentru a nu pune în pericol efortul evident, și al guvernului și al societății în general, pentru a gestiona responsabil această pandemie. Deci deciziile trebuie să țină cont de măsurile de prevenție și de securitate în activitate și ne îngrijim foarte mult să luăm măsuri potrivite pentru următoarea etapă. Nu am să lungesc, am și întârziat câteva minute, lucrul pentru care îmi cer scuze, și am să deschid dialogul cu dumneavoastră. Repet, noi ne-am consultat separat, dumneavoastră știți în linii mari cam care sunt direcțiile de acțiune, dar asta nu înseamnă că nu apreciem că este de datoria noastră să aveți informații direct de la sursă și, mai ales, acest lucru nu înseamnă că nu tratăm cu toată seriozitatea dialogul cu dumneavoastră. Am să-l rog pe domnul premier să adreseze câteva cuvinte și pe doamna vicepremier, după care dorința noastră este să vă ascultăm pe dumneavoastră.  O să vorbească domnul premier, după care, funcție de semnul pe care îl faceți, eu sunt atentă și, după intervențiile premierului și ale doamnei vicepremier, vom deschide dialogul.

Ludovic Orban: Bună dimineața. Bine v-am găsit. Mulțumesc că ați răspuns invitației de a participa la Consiliul Tripartit. Principalul subiect al discuției de astăzi, din punctul nostru de vedere, îl reprezintă pregătirea măsurilor economice de susținere a reluării activității economice și de trecere cât mai rapidă peste căderea economică care a fost provocată de epidemie.

Revin, planul de măsuri economice și sociale, care are ca obiectiv reluarea activității economice şi readucerea cât mai rapidă a economiei la nivelul anterior declanșării epidemiei. În ce ne privește, lucrăm la acest plan. Trebuie să vă spun că plecăm de la o situație care ne conferă un… (…). Deci lucrăm la acest plan de măsuri economice și sociale, acest plan va cuprinde mai multe categorii de măsuri. Primul pilon al reconstrucției economice pe care îl gândim este pilonul investițiilor publice. Aici încercăm să mobilizăm toate resursele posibile pentru a asigura finanțare pentru marile obiective de infrastructură de transport, de infrastructură energetică, de infrastructură în domeniul sănătății, educației, în domeniul comunicațiilor și în domeniul agriculturii. Sigur că va trebui să identificăm resurse financiare pentru susținerea acestor investiții. Aici o să fac o scurtă paranteză. Oricât de bune intenții am avea, nu putem să aplicăm decât acele măsuri pentru care avem resursele necesare. Și aici inventariem toate posibilitățile de finanțare pe care le avem la dispoziție, în afara veniturilor pe care le înregistrează bugetul de stat. Inventarierea acestor venituri este extrem de importantă, pentru că noi va trebui să dimensionăm acest program și mai ales toate măsurile pe care le vom adopta în funcție de resursele financiare de care dispunem efectiv, resurse care să fie mobilizabile în mod realist, pentru că altfel, dacă inițiem măsuri pentru care nu avem sprijin financiar, riscăm să provocăm un rău mai mare economiei. Resursele financiare pe care încercăm să le mobilizăm sunt resurse financiare din toate sursele posibile, atât din partea finanțatorilor instituționali, din partea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție în cadrul exercițiului 2014-2020 și pentru măsurile ulterioare, exercițiul financiar 2021-2027, sunt resursele financiare pe care le putem mobiliza prin emisia de titluri, prin împrumuturi pe care le contractăm, fie pe piața internațională, fie pe piața internă. Gândim un mecanism de emisie de obligațiuni de titluri de stat care să fie cu adresabilitate către persoanele fizice, către cetățeni, o emisie de titluri mai amplă, în care să creștem capacitatea de finanțare prin aceste obligațiuni pe care să le emitem către cetățeni. De asemenea, încercăm să gândim posibile resurse financiare private pe care le putem angrena în aceste programe de investiții. În ceea ce privește susținerea companiilor, este pe circuitul de avizare un program de susținere a companiilor medii și mari, un program prin care…, similar cu IMM Invest, să acordăm și pentru aceste companii produse de garantare a creditelor pentru capitalul de lucru și pentru investiții cu o subvenționare parțială a dobânzii astfel încât să îmbunătățim capacitatea de finanțare a acestor companii. De asemenea, am identificat resursele financiare în exercițiul actual 2014-2020. Prin creșterea flexibilității fondurilor, vom putea mobiliza o sumă de până la un miliard de euro pe care intenționăm să o alocăm către întreprinderile mici și mijlocii, fie pentru capitalul de repornire a activității, acolo unde activitățile au fost întrerupte, fie pentru susținerea investițiilor. De asemenea, am luat decizia ca prin supracontractare pe măsura 2.1 și 2.2 din cadrul Programului Operațional Regional, să creștem aptitudinea susținerii pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderi mici și mijlocii, prin asigurarea unei supracontractări, până la un nivel de aproape un miliard de euro, bani de asemenea destinați diferitelor programe de granturi pentru investiții care sunt acordate, în special e adevărat, către întreprinderile mici și mijlocii. Folosim instrumentul ajutorului de stat, dar obiectivul nostru este să utilizăm acest instrument al ajutorului de stat pentru investiții greenfield, investiții noi care fie sunt realizate de actori noi pe piața românească, fie în cadrul unor programe de dezvoltare ale unor companii prezente pe piața românească. De asemenea, suntem într-o dezbatere privitoare la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru a garanta creditele comerciale. Sunt cinci țări europene care au aplicat astfel de scheme, fie de garantare, fie de contra garantare, și încercăm și noi să punem la punct un astfel de mecanism pentru că situația finanțării companiilor din România este o situație care duce companiile, din cauza faptului că nu se pot finanța de pe Bursa de valori, nu se pot finanța, sau se finanțează limitat din sistemul financiar-bancar, mare parte a creditelor sunt credite de tip comercial, credite credit furnizor. Și atunci, dacă o companie are probleme financiare, compania respectivă riscă să afecteze mai multe companii, să afecteze cashflow-ul, sănătatea mai multor companii și atunci, încercăm să punem la punct această schemă de ajutor de stat, pentru a garanta asigurarea creditelor comerciale. Sigur că mai avem și alte programe mai mici pe fonduri europene – Programul de Economie Socială, în care se alocă granturi pentru companii, cu condiția să mențină, doi ani, un număr minim de 5 angajați. Aceasta e o măsură și de susținere a campaniei, dar și de ocupare a forței de muncă. De asemenea, mai gândim și alte mecanisme, care fie vor fi finanțate din fonduri europene, fie prin alte mecanisme, prin finanțatori instituționali pentru a putea susține programele de investiții ale companiilor. În ceea ce privește măsurile active de ocupare a forței de muncă, cu siguranță vom apela la un instrument pentru persoanele care au fost în șomaj tehnic și care revin în activitate în companiile în care au lucrat, vom acorda practic plata unei sume, încă nu am stabilit cuantumul, depinde de resursele de care dispunem, între 35 și 45 la sută, ca o măsură activă pentru reluarea activității de către angajații care au fost în șomaj tehnic. Vom prelungi durata de acordare a șomajului tehnic până la 1 iunie, iar după data de 1 iunie, vom menține șomajul tehnic, dar numai către angajații companiilor din domenii în care se mențin restricțiile.

De exemplu în domeniul spectacolelor, evenimentelor culturale, restaurantelor, adică unde se vor menține restricții în ceea ce privește derularea activității. De asemenea încercăm să punem la punct un instrument pentru a susține angajarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, care instrument sigur va depinde de categoria în care se află aceste persoane, un instrument este folosit pentru persoanele de peste 50 de ani, un alt instrument pentru absolvenți și un alt instrument pentru populația de vârstă adultă care e în căutarea unui loc de muncă. Vom încerca să creăm stimulente pentru companii ca să angajeze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. După evaluările noastre sunt aproximativ 300.000 de contracte de muncă încheiate. La acestea putem adăuga un număr de 250 -350 de mii de români care au revenit din țările în care lucrau și care și ei se află în căutarea unui loc de muncă. Deci estimăm o creștere a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă la 650-700 de mii de cetățeni în plus față de cei care se aflau în plata ajutorului de șomaj. Ca atare va fi nevoie de o politică activă de ocupare a forței de muncă. Sigur că spațiul bugetar și fiscal de care dispunem este extrem de limitat, din cauza asta utilizarea oricărei pârghii de natură fiscală sau angajarea unor cheltuieli suplimentare pe bugetul de stat sau pe bugetele locale sau generarea unor măsuri care să reducă veniturile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului de pensii și bugetului de asigurări de sănătate sunt foarte puțin posibile, aproape imposibile, din cauza, repet, a spațiului fiscal și bugetar extrem de restrâns în care ne găsim datorită dezechilibrelor care au fost create în anii anteriori. Cam asta am avut să vă spun pe scurt în cuvântul de introducere. Suntem extrem de deschiși dialogului, ascultăm toate evaluările pe care le aveți și propunerile pe care le formulați pentru a putea să generăm cu adevărat un program care să asigure recuperarea cât mai rapidă și – de ce nu? – fructificarea oportunităților create de această epidemie, pentru a permite dezvoltarea unor ramuri economice în care am cam bătut pasul pe loc în ultima perioadă. Și nu în ultimul rând vă spun că unul dintre principiile pe care ne axăm în ghidarea să spun resurselor este un principiu foarte bun ce se poate produce în România competitiv, trebuie să producem în România. Este foarte important, numai dacă te uiți la agricultură, depindem într-o proporție extrem de mare de inputuri, iar fructificarea producției agricole dacă te uiți la structura exporturilor, aproape 70% exporturi de cereale vrac și de animale vii. Adică fără valoare adăugată, în care câștigul producătorului efectiv probabil din valoarea adăugată care se stabilește e de 10, maximum 15%. Aici va trebui să creăm pârghii de susținere a oricărei inițiative economice în  domenii în care putem să producem, putem să generăm servicii de calitate în România, care să fie competitive cu produsele, serviciile care sunt generate de companii din alte țări. Vă mulțumesc.

Violeta Alexandru: Mulțumesc domnului prim-ministru, doamna vicepremier, doriți să interveniți puțin acum sau după cum apreciați, vă ascultăm.

Raluca Turcan: Eu vreau doar să vă spun că ceea ce a creionat domnul prim-ministru, Ludovic Orban, și a detaliat doamna ministru al muncii pe măsurile de relansare economică necesită feedback-ul dumneavoastră, punctul dumneavoastră de vedere și acesta este rolul de astăzi și al întâlnirilor viitoare.Din perspectiva noastră, perioada de încetare a Stării de Urgență a fost o perioadă în care existau anumite proceduri clare de urmat, astfel încât să combatem efectele pandemiei. Perioada de după încetarea Stării de Urgență va necesita mult mai multă înțelepciune, responsabilitate și implicarea din partea fiecărui cetățean al României, întrucât în mintea foarte multor oamenii încetarea Stării de Urgență este echivalentă cu libertate totală, relansarea bruscă economie, ceea ce în mod evident nu se întâmplă lucrul acesta, nu se va întâmpla în felul acesta. Vor exista domenii în continuare restricționate, relansarea se va face treptat, o parte dintre libertăți vor fi în continuare limitate, astfel încât să nu ne trezim cu un nou val în perioada următoare, lucru dezbătut, de altfel, la nivel european. Așadar, astăzi vă ascultăm cu maximă atenție pe ceea ce au prezentat domnul prim-ministru și doamna ministru al muncii.

Ludovic Orban: Mai am o scurtă intervenție. Avem o incertitudine privitoare la resursele financiare suplimentare pe care le putem accesa de la nivel european. Sigur, deocamdată avem la dispoziție fondurile europene alocate României în perioada 2014-2020, în care ne-a crescut flexibilitatea între diferitele programe și putem să canalizăm resurse către diferite tipuri de măsuri de acțiuni, de instrumente, dar, pe de altă parte, așteptăm să vedem foarte clar ce resurse financiare suplimentare pot fi mobilizate de la nivel european. Deci, v-am spus, deocamdată, nu avem încă, cum numesc europenii, fresh money. Suntem în cadrul financiar multianual 2014-2020, cu o mai mare flexibilitate și evident putem să asigurăm resurse și printr-o supracontractare pe anumite programe pe care le considerăm de mare utilitate. E în dezbatere programul „Sure”, dar și aici trebuie să vă spun că întâi trebuie să dăm bani, după aia avem dreptul să luăm bani în cadrul programului „Sure”, care conține măsuri active pentru Kurzarbeit, dar aici întâi trebuie să dăm bani, abia după aceea putem accesa bani. De asemenea, urmărind cu maximă atenție, pentru că asta într-adevăr ne-ar putea fi de mare utilitate dacă se ia decizia la nivel european, urmărim cu mare atenție procesul decizional, pe care evident că îl susținem, privitor la decizia Comisiei Europene de a împrumuta 1.500 de miliarde, poate 2.000 de miliarde, pe ideea că ratingul la nivel european este mult mai bun decât ratingurile multora dintre țările europene, și că putem să obținem bani mai ieftini în cazul în care Comisia Europeană ia decizia să lanseze, practic, acest program de corona bonds sau cum vor ei să îi spună. Dacă se ia o astfel de decizie, indiferent care va fi mecanismul care va fi pus la punct, pentru alocarea banilor împrumutați de Uniunea Europeană către țări, fie sub formă de împrumuturi, fie sub formă de granturi, fie într-o formă mixtă, o parte sub formă de împrumut o parte sub formă de granturi, acest lucru ne va ajuta foarte mult pentru că ne va pune la dispoziție niște resurse financiare pe care altfel ne-ar fi foarte greu să le accesăm. Deci, repet, dacă programul acesta se aprobă, adresabilitatea măsurilor și susținerea financiară pentru măsurile pe care le punem la punct va fi mai amplă și va permite o revigorare mai rapidă a economiei.

Violeta Alexandru: Mulțumesc, domnule prim-ministru, mulțumesc, doamnă vicepremier.