Călin Georgescu denunță o trădare națională după anunțul lui Nicușor Dan, privind trecerea la euro: „Renunți la leu, renunți la suveranitate”

Călin Georgescu a lansat un atac dur la adresa planului privind adoptarea monedei euro de către România, după ce președintele Nicușor Dan a anunțat existența unui acord politic pentru pregătirea acestui proces.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale susține că renunțarea la moneda națională fără o dezbatere publică și fără consultarea românilor ar reprezenta o „trădare a leului” și a interesului național. Georgescu avertizează că adoptarea euro ar putea provoca scumpiri generalizate și ar lovi puternic populația și micii producători.

Declarațiile sale reprezintă însă o poziție politică. Trecerea la euro nu a fost decisă pentru o dată concretă, iar România nu îndeplinește în prezent toate condițiile economice necesare adoptării monedei unice.

„Leul este al românilor”

Călin Georgescu susține că moneda națională nu reprezintă doar un instrument economic, ci și un simbol al suveranității României.

„Să anunți trecerea României la euro fără o dezbatere națională reală și fără ca poporul român să-și fi exprimat limpede voința nu este reformă”, a transmis Georgescu.

Acesta consideră că o asemenea hotărâre nu ar trebui adoptată exclusiv printr-un acord între liderii politici și instituțiile statului.

„O asemenea decizie ar însemna, politic și moral, trădarea leului, a interesului național și a încrederii datorate românilor”, a afirmat fostul candidat la Președinția României.

Georgescu a folosit și formula „Renunți la leu, renunți la suveranitate”, susținând că moneda națională ar reprezenta „fortăreața” economică a României.

Călin Georgescu avertizează asupra scumpirilor

Cea mai dură parte a mesajului său privește efectele pe care adoptarea euro le-ar putea avea asupra prețurilor și nivelului de trai.

Georgescu susține că trecerea la moneda unică europeană ar conduce la scumpiri generalizate, în timp ce veniturile românilor nu ar crește în același ritm.

„Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda. Din nou. Cine va plăti prețul? Poporul român. Omul de rând”, a declarat Călin Georgescu.

Acesta afirmă că micii producători ar putea fi printre cei mai afectați de schimbarea monedei.

„Micul producător va fi lovit crunt, până la dispariție. Banii românilor să lucreze pentru români: păstrăm leul, păstrăm demnitatea de oameni liberi”, a mai transmis Georgescu.

Afirmația potrivit căreia prețurile vor „exploda” reprezintă însă o estimare politică formulată de Călin Georgescu, nu o prognoză oficială a Băncii Naționale a României sau a unei instituții europene.

Experiențele statelor care au adoptat euro au fost diferite, iar efectele asupra prețurilor depind de starea economiei, de rata inflației, de cursul de conversie și de măsurile luate împotriva rotunjirilor abuzive.

Ce a anunțat, de fapt, Nicușor Dan

Reacția lui Călin Georgescu vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că există un acord politic privind obiectivul adoptării monedei euro.

Șeful statului nu a anunțat o dată exactă la care leul va fi înlocuit și nici intrarea imediată a României în zona euro.

„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.

Prin urmare, în acest moment este vorba despre pregătirea unui plan și despre stabilirea măsurilor economice necesare, nu despre eliminarea imediată a leului.

Președintele a apreciat anterior că România și-ar putea propune să îndeplinească indicatorii economici necesari într-un interval de aproximativ trei-patru ani. Chiar și în acest scenariu, adoptarea euro ar urma să fie precedată de mai multe etape obligatorii.

România nu îndeplinește încă toate condițiile

Pentru intrarea în zona euro, România trebuie să respecte criteriile de convergență referitoare la inflație, deficit bugetar, datorie publică, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung.

Țara noastră nu face parte încă din Mecanismul European al Ratelor de Schimb – ERM II. Participarea la acest mecanism și menținerea stabilității monedei timp de cel puțin doi ani reprezintă o etapă obligatorie înaintea adoptării euro.

Deficitul bugetar ridicat și inflația sunt în continuare printre principalele obstacole. Din acest motiv, trecerea efectivă la moneda unică nu poate avea loc doar în baza unei declarații politice sau a unei decizii luate la București.

România și-a asumat, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, adoptarea monedei euro atunci când va îndeplini toate criteriile. Spre deosebire de unele state membre, România nu beneficiază de o derogare permanentă care să îi permită să păstreze leul pentru totdeauna.

O nouă confruntare între suveraniști și tabăra proeuropeană

Mesajul lui Călin Georgescu deschide o nouă dispută politică privind direcția economică și europeană a României.

Pentru susținătorii adoptării euro, moneda unică ar elimina riscul valutar, ar reduce costurile tranzacțiilor și ar integra mai profund economia românească în piața europeană. Criticii avertizează însă asupra pierderii unei părți din controlul asupra politicii monetare și asupra riscului ca anumite prețuri să fie rotunjite în defavoarea consumatorilor.

Călin Georgescu cere ca românii să fie consultați înaintea unei asemenea schimbări, în timp ce Nicușor Dan vorbește despre elaborarea unei foi de parcurs împreună cu BNR și viitorul Guvern.

În lipsa îndeplinirii criteriilor economice și a unei date oficiale, leul rămâne moneda României. Dezbaterea politică privind euro a început însă deja, iar subiectul se anunță unul dintre cele mai controversate ale următorilor ani.