Numărul localităţilor care au semnat o Declaraţie simbolică de Unire cu România a ajuns la 34 odată cu semnarea, vineri, a documentului de către satul Chetrosu din raionul Drochia.
Documentul semnat de către Consiliul sătesc din Chetrosu se constituie într-un demers adresat Preşedinţiei şi Parlamentul României, dar şi Legislativului de la Chişinau. În Declaraţia de Unire, aleşii locali din satul Chetrosu evocă invaliditatea pactului Ribbentrop – Molotov şi amintesc de dreptul la autodeterminare al cetăţenilor, care, în acest caz, îl reprezintă „Unirea necondiţionată cu Ţara-Mamă, România”, a relatat portalul Deschide.md.
Proiectul semnării unui astfel de document a fost iniţiat de Platforma Civică ‘Acţiunea 2012’, care se aşteaptă ca, în acest an, al Centenarului Marii Unirii, în jur de 100 de localităţi din Republica Moldova să adopte o astfel de decizie, fie ea şi simbolică, apropiind astfel Unirea celor două state româneşti.
”A început Unirea !”, scrie Traian Băsescu pe pagina sa de socializare.
”Acum, când postez, 34 de localităţi din Republica Moldova au votat în consiliile locale Unirea cu România. Au fost emise Hotărâri semnate de primari şi de consilierii locali.
Alooooo ! Palatul Cotroceni, Palatul Victoria, Palatul Parlamentului ! Se aude ? A început Unirea!”, mai scrie Băsescu.
Iată lista localităţilor din Republica Moldova care au semnat 0 Declaraţie de Unire cu România: 1) Parcova (Edineţ); 2) Ulmu (Ialoveni); 3) Bardar (Ialoveni); 4) Ruseştii Noi (Ialoveni); 5) Puhoi (Ialoveni); 6) Vasieni (Ialoveni); 7) Feşteliţa (Ştefan Voda); 8) Opaci (Căuşeni); 9) Goteşti (Cantemir); 10) Săseni (Calaraşi); Nişcani (Călăraşi); 11) Sărăţenii Vechi (Teleneşti); 13) Grăţieşti (Municipiul Chişinău); 14) Boghiceni (Hânceşti); 15) Codreanca (Străşeni); 16) Floreni (Anenii Noi); 17) Târşitei (Telenesti); 18) Măgurele (Ungheni); 19) Răzeni (Ialoveni); 20) Cucoara (Cahul); 21 Băcioi (Municipiul Chişinău); 22) Meleşeni (Călăraşi); 23) Ordăşei (Teleneşti); 24) Visoca (Soroca); 25) Bădiceni (Soroca); 26) Ghiduleni (Rezina); 27) Drăsliceni (Criuleni); 28) Capaclia (Cantemir); 29) Ursoaia (Căuşeni); 30) Oraşul Cimişlia; 31) Vatici (Orhei); 32) Cioreşti (Nisporeni); 33) Horeşti (Nisporeni); 34) Chetrosu (Drochia).
Recent, liderul Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România, Traian Băsescu, a spus în cadrul unei emisiuni televizate că va denunţa, în calitate de parlamentar, pactul Ribbentrop – Molotov din 1939, după cum consemnează portalul Agora.md.
„Suntem în anul Centenarului. Eu ca Preşedinte am denunţat pactul Ribbentrop – Molotov, dar voi depune săptămâna viitoare, cu semnătura mea şi a celorlalţi parlamentari PMP, un proiect de declaraţie în care să denunţăm pactul Ribbentrop-Molotov şi efectele lui”, a spus Traian Băsescu la 5 februarie.
Pactul Ribbentrop-Molotova fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939, de către ministrul de externe a URSS
Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.
În urma semnării pactului, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, conform aceluiaşi portal.
