Astăzi se împlinesc doi ani de la debutul protestelor din Piața Victoriei

În 22 ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.

În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Protestele s-au bucurat și de susținerea unor personalități autohtone. Printre cei prezenți la proteste s-au numărat: filosoful Mihai Șora, scriitorul Mircea Cărtărescu, scriitorul T. O. Bobe, muzicianul Tudor Chirilă, actrița Maia Morgenstern, actrița Oana Pellea, regizoarea Sanda Manu, actorul Dragoș Bucur, cântăreața Dana Nălbaru, dramaturga Lia Bugnar, actorul Dan Bordeianu, actrița Cătălina Grama, actrița Medeea Marinescu, cântăreața Delia Matache, gimnasta Andreea Răducan, scriitoarea Ana Blandiana etc.

Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017, însă a fost ales ulterior președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției. Guvernele care s-au succedat celui condus de Sorin Grindeanu (demis prin moțiune de cenzură de propriul partid) au continuat seria de modificări la legile justiției, primite cu criticism din partea opoziției și președintelui Klaus Iohannis și un nou val de manifestații. Abuzul în serviciu, unul dintre cauzele mișcării de protest, a fost dezincriminat aproape complet pe 2 iulie 2018.

Protestele din România au inspirat și alte manifestații anticorupție, precum cele din Albania sau Franța. Protestele și evenimentele de pe scena politică românească au avut ecou și în presa internațională. The Washington Post pomenea de „subminarea” normelor democratice pluraliste și un „autoritarism incipient” în România, comparând evenimentele din țară cu cele din Polonia și Ungaria.

Ca urmare a alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, în care Partidul Social Democrat(PSD) a obținut cele mai multe mandate în Parlament, la București a fost instituit un nou guvern, cu un prim-ministru înaintat de PSD. A fost propusă și acceptată candidatura lui Sorin Grindeanu, fiind format astfel Guvernul Sorin Grindeanu la 4 ianuarie 2017.

La scurt timp după învestirea guvernului, noul ministru al justiției Florin Iordache a declarat că va readuce în discuție modificări ale codului penal în vederea relaxării pedepselor pentru infracțiuni cu un redus grad de pericol social. Astfel de modificări fuseseră propuse și în trecut, fiind prezentate ca o soluție a problemei suprapopulării penitenciarelor (evitând astfel plata unor amenzi la CEDO), dar criticate ca fiind de fapt îndreptate spre protecția oamenilor influenți care fuseseră condamnați în ultimii ani pentru corupție.

La două săptămâni de la învestire, Guvernul s-a întrunit pentru a emite o Ordonanță de urgență pentru punerea în aplicare a proiectului de modificare a legislației penale. Președintele Klaus Iohannis a luat pe neașteptate decizia de a participa și prezida ședința, acest drept fiindu-i garantat de Art. 87 din Constituție. S-a constatat că există două proiecte de acte normative: un proiect de lege cu privire la grațiere și amnistie, precum și o ordonanță de urgență a guvernului pentru modificarea Codului penal. La scurt timp după ședința de guvern, Ministerul Justiției a publicat ordonanțele pe site-ul său și le-a transmis instituțiilor judiciare relevante pentru consultări.

În urma analizei textelor, CSM a dat aviz negativ. Autoritatea a decis să analizeze încă o dată proiectul ordonanței de urgență la 1 februarie dimineața. Totuși, în seara zilei de 31 ianuarie, ordonanța de urgență 13/2017 privind modificarea Codurilor penale a fost votată în cadrul ședinței de guvern, proiectele de lege urmând să fie transmise Parlamentului în procedură de urgență. Ordonanța nu se regăsea pe ordinea de zi a ședinței.

OUG 13 stabilește că abuzul în serviciu este pedepsit penal începând de la 200.000 de lei, la o sumă mai mică pedeapsa reprezentând sancțiuni administrative. Alte schimbări includ abrogarea sancționării infracțiunii de neglijență în serviciu, dar și redefinirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, care nu se pedepsește dacă este săvârșită „de un membru al familiei sau afin până la gradul II” și nici „în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Primele manifestații importante au avut loc miercuri, 18 ianuarie 2017, în ziua ședinței Guvernului asistată de Iohannis, la care s-a făcut prima încercare de emitere a Ordonanței. Au participat în jur de 5.000 de oameni, dintre care aproape 4.000 în București. În weekend-ul următor, protestele au luat amploare, la București ieșind în stradă peste 15.000 (conform altor surse, peste 20.000 sau 30.000) de oameni. Președintele Klaus Iohannis a venit în Piața Universității pentru a-și exprima solidaritatea cu manifestanții. Liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a acuzat pe Iohannis că „e în fruntea unei mineriade”, calificând protestele un „început de lovitură de stat”. Dragnea era acuzat de presă și de opoziție că ar fi avut inițiativa modificărilor incriminate, întrucât el conduce, de fapt, guvernul, Grindeanu fiind doar „o marionetă”. La protest au luat parte și liderul interimar al PNL, Raluca Turcan, președintele USR, Nicușor Dan, dar și foști membri ai Guvernului Cioloș. Peste 5.000 de protestatari au manifestat la Cluj-Napoca, respectiv circa 5.000 la Timișoara și încă câteva mii de persoane în alte orașe din țară și străinătate.

La 24 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a declanșat, în conformitate cu prevederile articolului 90 din Constituția României, procedura privind organizarea unui referendum național prin care poporul să-și exprime voința cu privire la „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”.

La 29 ianuarie a avut loc un nou protest, considerat la acel moment „cel mai mare protest din ultimele decenii”, numărul manifestanților fiind estimat la 50.000 la București, respectiv 100.000 în total. La București, mulțimea de protestatari s-a adunat în Piața Universității și a plecat într-un marș pașnic, care a inclus opriri planificate la CNA, Ministerul Justiției și Guvern. Marșuri de solidaritate ale diasporei au avut loc la Bruxelles, Copenhaga, Paris, Chișinău, Bordeaux, Hamburg, Londra și Zürich.

Ministerul Justiției a organizat la 30 ianuarie o dezbatere publică în legătură cu proiectele de ordonanță. La finalul dezbaterii, ministrul Justiției Florin Iordache a spus că varianta inițială a actelor normative va fi modificată, urmând a se stabili dacă vor fi adoptate de Guvern sau dacă discuțiile se vor muta în Parlament.

La 31 ianuarie, în jurul orei 12 noaptea, Florin Iordache a anunțat că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea Codurilor penale. Totodată, a fost adoptat și proiectul de lege privind grațierea care urma să fie trimis în Parlament „spre dezbatere și aprobare de urgență”. Mișcarea a generat reacții imediate: peste 15.000 de oameni s-au strâns în fața Guvernului, cerând demisia acestuia. Jurnaliștii care participaseră la conferința de presă din acea seară au fost blocați în Guvern, până se căutau soluții pentru a fi scoși în siguranță. Protestatarii au forțat gardurile puse de forțele de ordine împrejurul Guvernului. Jandarmii au intervenit pentru a-i calma, manifestanții ripostând cu bulgări de zăpadă. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară: Cluj-Napoca (10.000), Sibiu (5.000), Timișoara (2.500), Iași (1.000^[77]–2.000), Brașov (1.500) ș.a. Președintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a transmis că aceasta este „o zi de doliu pentru statul de drept”. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că ordonanța de urgență prin care sunt modificate Codul penal și Codul de procedură penală sunt ofensatoare pentru autoritatea judecătorească și că este nevoie ca ordonanța să fie atacată la Curtea Constituțională (CCR).

A doua zi, Consiliul Superior al Magistraturii a votat în unanimitate sesizarea CCR pentru un conflict între puteri în cazul OUG privind Codurile penale, într-o ședință prezidată de președintele Klaus Iohannis. Avocatul Poporului Victor Ciorbea a declarat că nu poate sesiza CCR decât cu privire la neconstituționalitatea unor legi în vigoare, or art. 1 din OUG urma să intre în vigoare peste 10 zile; Iohannis a demonstrat că a existat un precedent similar în 2013 și l-a încurajat pe Ciorbea să facă sesizarea. În Parlament, membri ai PNL și USRau protestat cu pancarte și scandări, o parte din ei rămânând pe noapte în sala de plen a Camerei Deputaților, într-o acțiune de tip occupy, în semn de protest și solidaritate cu protestatarii. În seara de 1 februarie, într-un protest descris de agenția de știri Reuters ca fiind „cel mai mare protest anti-corupție din ultimele decenii”, peste 300.000 de oameni au manifestat în întreaga țară. 150.000 de persoane au ocupat Piața Victoriei din București. Conform unor estimări neoficiale ale Digi 24, în alte orașe au ieșit la proteste: 35.000 de oameni în Cluj-Napoca, 30.000 în Timișoara, 20.000 în Sibiu, 10.000 în Iași, 8.000 în Brașov, 6.000 în Bacău, 5.000 în Constanța, 4.000 în Alba Iulia, 3.000 în Craiova, 3.000 în Galați, 2.000 în Oradea etc. La București, protestul a fost marcat de violențe: un grup de agitatori, membri ai galeriilor de fotbal, au provocat jandarmii aruncând cu petarde și obiecte contondente spre ei, jandarmii ripostând cu gaze lacrimogene. Cinci persoane – doi jandarmi și trei civili – au fost rănite în urma violențelor. În noiembrie 2018, 12 dintre aceștia au primit în primă instanță pedepse cu închisoare pentru comiterea infracțiunilor de ultraj și tulburarea ordinii publice. Mai mulți artiști autohtoni, printre care Inna, Tudor Chirilă și Smiley, au postat mesaje de susținere a protestelor.

Pe 2 februarie, președintele Klaus Iohannis a trimis la Curtea Constituțională sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă, după modificarea Codurilor penale prin ordonanța de urgență a guvernului. În cursul zilei a avut loc o ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, în urma căreia s-a decis păstrarea neschimbată a poziției partidului. În cadrul conferinței de presă ce a urmat ședinței, Liviu Dragnea l-a acuzat pe președintele Iohannis că ar fi „autorul moral” al violențelor ce au izbucnit în timpul protestelor din seara anterioară. Proteste masive au avut loc pentru a treia zi consecutiv în întreaga țară, în contextul în care ministrul Justiției a anunțat că nu renunță la ordonanțele de guvern. Peste 220.000 de persoane au protestat în piețele marilor orașe. În București, o fetiță venită cu tatăl ei la protest le-a oferit flori jandarmilor. După gestul ei, jandarmii au cumpărat și ei flori și le-au împărțit manifestanților.

Pe 3 februarie, Avocatul Poporului a sesizat CCR pe ordonanța de urgență privind modificarea Codurilor penale, iar procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că va ataca în instanța de contencios administrativ această ordonanță. Protestele au continuat pentru a patra zi la rând. Un număr record de 330.000 de oameni au manifestat în toată țara, 150.000 doar în București.

Pe 4 februarie, premierul Grindeanu a anunțat că va abroga Ordonanța 13 a doua zi. Protestele au continuat în toată țara pentru a cincea zi consecutiv. La București a fost organizat un așa-zis „marș al copiilor”. Micuții au purtat steaguri, au desenat pe asfalt și s-au jucat. Spre seară, 40.000 de oameni au format un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului. De aici au pornit în marș spre Piața Victoriei, unde protestul a atras un număr record de 180.000 de participanți. Proteste ample au avut loc și în restul țării; peste 170.000 de oameni au manifestat pe străzi la Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Iași, Constanța și multe alte localități. La ora 22 s-a intonat imnul național, moment văzut ca un argument împotriva afirmațiilor că protestele dezbină oamenii de diferite orientări și din diferite regiuni.

Pe 5 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 22 ianuarie:

• 1506: Este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului.
• 1517: Sultanul Selim Ia zdrobit armata sultanului mameluc al Egiptului și a cucerit orașul Cairo, după care urmează supunerea întregului Egipt.
• 1521: Împăratul Carol al V-leadeschide Dieta de la Worms.
• 1771: Spaniacedează Port Egmont din Insulele Falkland Regatului Unit.
• 1862: Se formează primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu.
• 1879: Peste 1.500 de soldați britanici și-au pierdut viața în urma unei înfrângeri umilitoare în confruntarea cu zulușii, în bătălia de la Isandlwana.
• 1901: Eduard al VII-leadevine rege al Angliei după decesul mamei sale, regina Victoria.
• 1905: În Rusiaizbucnește prima revoluție cu caracter democratic (Duminica însângerată), îndreptată împotriva autocratismului țarului Nicolae al II-lea (revoluția burghezo-democratică din 1905-1907), reprimată de autoritățile țariste.
• 1917: Primul război mondial: Președintele american Woodrow Wilsoncere o „pace fără victorie” în Europa.
• 1939: Pentru prima oară, în cadrul Universității Columbia, a fost divizat un atom de uraniu.
• 1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britaniea capturat orașul libanez Tobruk de la forțele naziste.
• 1952: Ia ființă Institutul Național de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana Aslan”.
• 1980: Andrei Saharov, fizician nuclear de naționalitate sovietică, militant și reformator pentru drepturile omului, este arestat la Moscova.
• 1981: La Academia Francezăare loc ședința de recepție a primei femei, scriitoarea Marguerite Yourcenar (1903-1987), autoarea romanului istoric Memoriile lui Hadrian.
• 1983: Björn Borgse retrage din tenis după ce câștigă de cinci ori consecutiv Wimbledon-ul.
• 1993: Reuniune la nivel înalt la Minsk. Doar 7 state din cele 10 prezente (din fosta URSS) semnează Carta CSI. Se abțin Moldova, Ucrainași Turkmenistanul, pentru că nu sunt de acord cu crearea unor structuri care să ducă la un grad înalt de integrare, în special economică, și să asigure Rusiei rolul de lider
• 1995: Israelulmarchează împlinirea a 50 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz–Birkenau, Polonia.
• 1999: A cincea mineriadă: „Pacea de la Cozia”, încep negocierile dintre comisia condusă de Radu Vasileși liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se încheie, primul–ministru declarând: „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara”.
• 1999: A fost semnată, la București, Convenția dintre guvernul român și cel bulgar privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ și a titlurilor știintifice din cele două state. Legea pentru ratificarea Convenției a fost promulgată la 1 noiembrie1999.
• 2017: Au început protestele din România, față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.