Cutremur în administrația locală! Aproape 1.700 de comune, vizate de comasare. PSD riscă să piardă sute de primării, iar 18.000 de aleși locali ar putea dispărea

9 noiembrie 2026, 16:14 8 min de citit

România se pregătește pentru una dintre cele mai ample reorganizări administrative de după 1989. PSD propune comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori, dar și reorganizarea orașelor care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori. Aproape 1.700 de comune ar putea fi afectate, iar între 15.000 și 18.000 de funcții de aleși locali ar putea dispărea după alegerile din 2028. Paradoxal, PSD ar urma să fie unul dintre cele mai afectate partide, deoarece controlează peste jumătate dintre cele mai mici primării din România.

PSD pregătește o reformă care ar putea lovi chiar în propriii primari

Anunțul a fost făcut luni, 9 noiembrie, de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și responsabil pentru reforma teritorială a partidului.

Social-democrații analizează mai multe scenarii de reorganizare administrativă, inclusiv comasarea tuturor comunelor care au sub 3.000 de locuitori.

„Aproape 1.700 de comune sunt cu populație până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a declarat Dragoș Benea.

Propunerea depășește semnificativ proiectul Ministerului Dezvoltării, care vizează inițial 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori.

Benea susține că reforma nu trebuie să se limiteze la comasări voluntare, ci ar trebui asumată de Guvern printr-un proiect legislativ.

227 de primării PSD, printre primele vizate

Datele privind cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori arată cât de puternic ar putea afecta reorganizarea actuala structură politică din administrația locală.

Dintre acestea, 227 sunt conduse de primari PSD, reprezentând 52,91% din total.

PNL controlează alte 156 de primării, adică 36,36%.

Împreună, cele două partide dețin 383 dintre cele 429 de primării analizate. Dacă sunt incluse și patru comune câștigate de candidați comuni PSD-PNL, numărul ajunge la 387.

Practic, peste 90% dintre cele mai mici administrații locale vizate de prima etapă sunt conduse de reprezentanți ai celor două mari partide.

Comasarea nu înseamnă automat dispariția tuturor acestor primării ca localități, ci reorganizarea unităților administrativ-teritoriale și reducerea numărului de administrații locale distincte.

Olt, Dolj și Mehedinți: județele în care PSD ar putea pierde masiv

Reforma ar putea avea consecințe importante în județele considerate fiefuri tradiționale ale social-democraților.

În Olt, dintre cele 23 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, 22 sunt conduse de primari PSD. Doar una are primar PNL.

În Mehedinți, PSD controlează 17 dintre cele 22 de primării aflate sub pragul analizat.

Situația este asemănătoare în Dolj, unde social-democrații conduc 17 dintre cele 21 de comune vizate.

În schimb, în județe precum Alba, Arad și Cluj, PNL ar putea fi partidul mai afectat.

În Alba, 19 dintre cele 27 de comune analizate au primari liberali, în timp ce în Arad PNL controlează 14 dintre cele 18 administrații locale vizate.

Prin urmare, reorganizarea nu ar afecta exclusiv PSD, ci ar modifica structura administrației locale în mai multe regiuni ale țării.

Și orașele mici ar putea deveni comune

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de PSD privește localitățile care au statut de oraș, dar a căror populație a scăzut sub 10.000 de locuitori.

Dragoș Benea a anunțat că acestea ar putea fi comasate cu alte localități sau retrogradate administrativ la statutul de comună.

O asemenea măsură ar putea schimba organizarea administrației, numărul funcțiilor de conducere și modul în care sunt gestionate serviciile publice locale.

Nu a fost prezentată însă o listă definitivă a orașelor care ar urma să fie afectate.

PSD propune ca evaluarea populației să se facă pe baza celor mai recente date privind populația rezidentă furnizate de Institutul Național de Statistică, nu exclusiv pe baza ultimului recensământ.

Până la 18.000 de aleși locali ar putea dispărea după 2028

Reforma administrativă ar putea produce schimbări majore și în ceea ce privește numărul funcțiilor politice din administrația locală.

Dragoș Benea estimează că între 15.000 și 18.000 de funcții de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea fi eliminate după reorganizare.

Aceste cifre reprezintă estimări pentru scenariul analizat de PSD, nu reduceri deja aprobate.

Vicepreședintele social-democrat recunoaște că măsura va întâmpina rezistență inclusiv în propriul partid.

„Toți primarii se vor opune, toate partidele vor avea de pierdut, PSD cel mai mult. Nu sunt naiv. Dar e nevoie de reforma aceasta”, a declarat Benea.

”Am prezentat azi, în cadrul unei conferințe de presă, principiile generale şi criteriile care vor jalona propunerea de reorganizare administrativ – teritorială pe care o gândim în interiorul PSD, având ca orizont de timp luna martie 2027 când, conform anunțului făcut de preşedintele Sorin Grindeanu, guvernul şi-ar putea angaja răspunderea pe această reformă.

Coordonez un grup de lucru care, în discuțiile exploratorii din ultimele două săptămâni, a stabilit un set de criterii, concret cuantificabile, pe baza cărora se va elabora matricea sustenabilității administrative care ne va arăta ce UAT-uri sunt cu adevărat sustenabile şi care dintre ele vor fi reorganizate şi comasate. Aceste criterii sunt: Populație şi Demografie, Sustenabilitate Economică, Capacitate Administrativă, Conectivitate, Accesibilitate şi Servicii publice locale.

Am fixat şi un prag legal provizoriu de 3000 de locuitori/comună, față de 1500 cât prevede legea în acest moment: în jur de 1500 de UAT-uri sunt vizate de acest proces de reorganizare, la capătul căruia estimăm – în linii mari – o înjumătățire a numărului de primării din țară.

În acest moment, la Ministerul Dezvoltării există o inițiativă privind comasarea voluntară, prinsă de altfel în programul de guvernare: nu sunt două proiecte aflate în competiție, ele vor merge în paralel. Comasarea voluntară presupune inclusiv organizarea de referendumuri locale şi pornind de la precedentul fostului guvern, când aceeaşi comasare voluntară nu a dat roadele scontate, eu personal sunt mai degrabă sceptic că primarii vor fi dispuşi să renunțe de bună voie la propriul statut politico-administrativ.

Discuțiile privind proiectul de reorganizare administrativ – teritorială sunt într-un stadiu incipient, dar trebuie să subliniez că nu vom intra în coliziune cu Constituția şi nu vom aduce atingere actualei arhitecturi constituționale care prevede o organizare pe sate, comune, oraşe, municipii şi județe.

Localitățile nu-şi pierd identitatea şi nu se vor desființa: ce se va desființa sunt primăriile şi CL-urile în comunele reorganizate şi comasate, iar la acest moment estimăm o reducere între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali.

Actualele mandate merg până la capăt, adică 2028, iar începând cu viitoarele alegeri va intra în vigoare noul cadru administrativ – teritorial aşa cum va fi el asumat de guvern.

Îmi permit să fac o analogie cu ce s-a întâmplat în contextul comasării unităților școlare – după cum se știe, această comasare de școli a presupus pierderea personalității juridice a unor unități de învățământ care au intrat în subordinea școlilor de centru (din comune).

Asta nu înseamnă că a dispărut școala cu totul, că s-a desființat, de altfel elevii merg tot la respectivele școli, dar au dispărut funcții de directori, directori adjuncți, contabili șef, consilii de administrație etc.

În sfârşit, am propus ca în fiecare județ să se constituie comitete pentru reorganizare, coordonate de Instituțiile Prefectului, din care vor face parte instituțiile deconcentrate cu atribuții şi responsabilități pe acest subiect.

Convingerea noastră este că, într-o Europă care şi-a redefinit prioritățile şi-n care inovarea, apărarea şi tehnologia – NU coeziunea – vor dicta viitorul, nu ne mai putem permite luxul de a rata trenul reformei administrativ-teritoriale. Costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zona de confort!”, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.

Guvernul, chemat să își asume reforma în Parlament

În prezent, există diferențe între abordarea Ministerului Dezvoltării și scenariul susținut de conducerea PSD.

Ministerul propune ca, într-o primă etapă, cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori să poată opta pentru comasare voluntară până la 1 martie 2027.

Ulterior, autoritățile iau în calcul o etapă obligatorie, care ar urma să fie implementată înaintea alegerilor locale din 2028.

Dragoș Benea consideră însă că reforma trebuie să fie mai amplă și cere ca Guvernul condus de Luca Niculescu să își angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul susținut de PSD.

Această variantă ar putea genera tensiuni politice, inclusiv între formațiunile care controlează cele mai multe primării din țară.

Ce se întâmplă cu locuitorii comunelor care vor fi comasate?

Pentru cetățeni, cea mai importantă întrebare este ce se va schimba concret după reorganizare.

Comasarea administrativă nu presupune dispariția satelor sau mutarea locuitorilor, ci integrarea unor localități într-o structură administrativă comună.

În funcție de forma finală a reformei, unele primării ar putea înceta să mai funcționeze ca instituții independente, iar serviciile administrative ar urma să fie reorganizate.

Rămân însă de clarificat aspecte esențiale: accesul cetățenilor la servicii publice, distanța până la sediile administrative, organizarea evidenței populației și modul de finanțare a investițiilor locale.

Aceste detalii vor depinde de proiectul legislativ final.

Harta localităților care vor dispărea, conform PSD. FOTO-cotidianul

2028, anul în care harta administrativă a României s-ar putea schimba

Dacă reforma va fi adoptată, alegerile locale din 2028 s-ar putea desfășura după o nouă organizare administrativă.

Numărul primăriilor, al consiliilor locale și al funcțiilor de conducere ar putea fi redus considerabil.

Pentru PSD și PNL, miza este și una politică, deoarece ambele partide au rețele importante de primari în localitățile mici.

Pentru cetățeni, miza va fi eficiența administrației și calitatea serviciilor publice, anunță cotidianul.ro.

Deocamdată, comasarea celor aproape 1.700 de comune reprezintă un scenariu propus de PSD, nu o măsură definitiv adoptată.

Cert este că discuția privind reorganizarea teritorială a României a intrat într-o nouă etapă, iar deciziile care vor fi luate în următoarele luni ar putea schimba semnificativ administrația locală începând cu 2028.