Care sunt cei mai harnici români? Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), pentru agricultură – unde fără muncă nu obţii nimic -, arată că Banatul rămâne ”fruncea”, dar îi suflă în ceafă… Muntenia. În special Călăraşiul! Statisticile arată că cele mai mari minusuri în această ramură a economiei româneşti se înregistrează la capitolul bovine şi… la ţuica de prună.
ANIMALE…
CEREALE…
LEGUME…
FRUCTE…
PĂDURI…
Datele statistice oficiale pe agricultură arată că cei mai buni crescători de animale din România sunt, de departe, timişenii, cu 113,656 tone de carne reprezentâtnd greutatea în viu a animalelor destinate sacrificarii.
Pe locul doi se află Călăraşiul, cu 69.575 de tone de carne. Ca efective, în ambele judeţe predomină păsările, urmate de porci şi oi. Bovinele sunt, să zicem aşa, foarte slab reprezentate. De unde beau românii lapte, nu se ştie!
La capitolul creşterea animalelor mai mişcă ceva judeţele Braşov, Bacău, Buzău, Prahova şi Dâmboviţa, în rest, cam slabă mişcare, în special în Harghita şi Covasna.
La capitolul cereale, evident că fruntaşele în top sunt judeţele din Câmpia de Vest, în special Timişul, apoi Bărăganul, respectiv Călăraşi şi Ialomiţa. Culturile predominante sunt porumbul şi grâul. Cea mai slabă producţie de cereale se înregistrează în Harghita, unde clima nu este prea prielnică.
Dâmboviţenii sunt cei mai mari legumicultori
Reprezentanţii de frunte ai legumiculturii se găsesc în Dâmboviţa, celebră prin serele sale, Galaţi (desigur, Matca şi Tecuci), Dolj, Timiş, Arad şi Iaşi. La coada clasamentului sunt Braşov, Harghita şi Covasna. Domină roşiile, ceapa şi vinetele, în acestă ordine.
În sfârşit, am ajuns la capitolul fructe. Aici există câteva date ciudate. Cel mai mari producător este judeţul Argeş, unde predomină… prunele! Argeşul este patria ţuicii de prună numită ”Ochi lui Dobrin”, înregistrată la OSIM.
Argeşenii sunt urmaţi de cei din Vâlcea şi Buzău, unde predomină tot prunele, urmate de mere şi pere.
În mod straniu, în Maramureş şi Satu Mare, acolo unde se produce tradiţional horinca de prună, acest fruct nu mai este în atenţia deţinătorilor de livezi, pentru că maramureşenii preferă acum merele! La fel se întâmplă şi în cazul judeţului Sălaj, unde se făcea celebrul Turţ de Zalău!
Termenul ”palinka” s-ar putea să dispară şi el din Harghita şi Covasna, din cauză că în cele două judeţe prunele nu mai sunt favoritele producătorilor de fructe, care preferă merele.
Adevărul este că ţuica de prună lipseşte aproape cu desăvârşire din magazine, în locul ei rafturile fiind pline cu votcă şi whiskey. Ţuicarii au spus de multe ori că băuturile spirtoase realizate din fructe sunt accizate prea mult, la valaoare de aproximativ 10 lei pe litru, ceea ce face nerentabilă producerea şi comercializarea lor.
Carpaţii de Curbură au rămas fără păduri!
Omul gospodar se vede şi după modul în care îngrijeşte mediul în care trăieşte, în special pădurea. Harta INS arată că cele mai împădurite judeţe din ţară sunt Suceava, cu 454.531.000 de hectare, Caraş-Severin, cu 411.390.000 hectare de pădure, apoi Hunedoara, Vâlcea, Argeş şi Bacău cu suprafeţe între 366.000.000 hectare şi 282.000.000 de hectare.
La capitolul păduri stau prost Carpaţii de Curbură, judeţele Covasna, Braşov, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa – dar şi Carpaţii Occidentali, zona Alba, Cluj şi Bihor – cu surpafeţe sub 200.000.000 de hectare.
