Extinderea rețelelor de gaze va putea fi finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală
gaz
Economic Ultima Ora

Scandal la ANRE: Redevența românească la gaz se mută… în Austria

Un proiect de ordin al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), publicat pe data de 19 ianuarie, stabilește că redevențele pentru gazul extras din România se vor calcula și plăti lunar pe baza unei formule având ca baza cotația medie din luna anterioară de la Central European Gas Hub – CEGH hub-ul de la Baumgarten, din Austria. Momentan, redevențele pentru gazele naturale sunt cuprinse între 3,5% și 13%, în funcție de producția zăcământului, procent care se aplică la valoarea producției realizate.

Noul ordin al ANRM ar modifica un ordin din anul 2008, care stabilea că valoarea de referință (prețul) la care se plătește redevența este de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Acest preț urmează să fie abrogat, iar noul preț la care se aplică taxarea este cel din formula care ia în calcul prețul de la CEGH.

În trecut, Curtea de Conturi a acuzat faptul că ANRM ar colecta redevența calculată la prețul de referință de 495 lei pe 1.000 mc, neactualizat, și a cerut instituției să modifice cadrului legislativ pentru actualizarea acelui preț. Ulterior, ANRM a anunțat că a încheiat un contract de consultanță cu Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești având ca obiect “Cercetări și expertiză tehnică pentru stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România”, pentru ca în baza acestor rezultate să stabilească acest preț la care să se aplice redevența încasată de stat. După mai multe solicitări suplimentare și revizuiri, ANRM a decis ca prețul de referință să rezulte dintr-o formulă care ține cont de prețul de la CEGH, coroborat cu puterea calorifică superioară și cu volumul extras.

Valoarea de 495 de lei însemna 45,71 lei/MWh. Dumitru Chisăliță, expert al pieței gazelor, crede că la ”raportarea la prețul din ordinul vechi al ANRM, ar rezulta o creștere a redevenței de circa 75%”.

“Avem două burse ale gazelor din România, de ce nu luăm prețul de aici? Se tranzacționează și gaz din producția internă, și din înmagazinare, și din import. E un semnal prost”, se întreabă Dumitru Chisăliță.

Harald Kraft, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), susține că nu e nevoie de un nou preț de referință pentru calculul redevențelor pentru gaze naturale, pentru că producătorii plătesc redevența aplicată la prețul de piață și consideră că “este exclus un abuz”, în cazul vânzărilor de gaze intra-grup.

”ANRM are instrucțiuni tehnice care ne spun foarte clar cum se calculează redevența, respectiv la maximul dintre valoarea prețului de vânzare și prețul de referință. Industria a respectat în totalitate acest lucru. Noi suntem auditați, iar aceste lucruri sunt verificate. Domnul senator Daniel Zamfir a spus că prețul de referință este scăzut (n.r. 45,71 lei/MWh, în condițiile în care, în piață producătorii vând gazul cu 89 de lei/MWh), iar această declarație a creat impresia, în public, că noi plătim redevența la preț de referință, care este ceva mai mult de jumătate din prețul realizat. Acest lucru nu este adevărat. Plătim redevența la prețul de piață”, a spus Kraft, într-un interviu pentru cotidianul Bursa.

Prețul de hub austriac nu reflectă realitățile pieței autohtone

”Noi suntem în discuții cu ANRM să ajungem la un regulament corect. După părerea mea, nu este neapărat nevoie de preț de referință. De ce? Pentru că suntem obligați să plătim redevența la prețul realizat și, voluntar, niciun producător nu va vinde la un preț artificial mic, pentru că așa funcționează economia, toată lumea vrea să vândă la un preț de piață cât mai mare. Prețul de hub la care faceți referire nu reflectă realitățile pieței autohtone. În prezent, România nu exportă gaze, deci nu este legată de facto la piața europeană, prețurile relevante fiind astfel cele realizate intern… Discuția este cum să stabilim prețul de referință, dacă tot trebuie să existe preț de referință. În opinia noastră, prețul de referință trebuie să fie egal cu prețul realizat pe piața din România, nu putem să luăm niște cotații de la Baumgarten (Central European Gas Hub AG – CEGH) sau din Europa de Vest. Realitățile pieței locale sunt diferite și trebuie reflectate. Deocamdată noi nu dăm gaz în hub. Pentru asta se poate stabili o nouă metodologie, poate mai clară decât hățișul de reglementări din prezent. De aceea, nu sunt de acord ca OPCOM să aibă monopol în stabilirea acestui preț și nici să fim obligați să vindem majoritatea producției la Bursă”, a mai spus Kraft, făcând referire la modificările aduse legii de aprobare a OUG 64/2016, în Comisia de Industrii a Camerei Deputaților.

 

 

 

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii