/, Politic, Social, Ultima Ora/Oficial, o ducem bine: Economia se umflă în STATISTICI mai repede decât în REALITATE
X

Oficial, o ducem bine: Economia se umflă în STATISTICI mai repede decât în REALITATE

By | 2018-11-16T07:54:10+00:00 7:54 | 16 noiembrie 2018|Economic, Politic, Social, Ultima Ora|
  • Oficial, o ducem bine: Economia se umflă în STATISTICI mai repede decât în REALITATE

Datele privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul III al anului, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul acestei săptămâni, ar putea fi considerate o surpriză  plăcută, după ce o serie de instituţiile financiare internaţionale şi, chiar BNR, anticipau o decelerare a creşterii economice.  

Cifrele publicate au împărţit însă analiştii economici, în cei care apară aceste date şi în cei care le contestă. În tot acest timp INS vorbeşte despre recalcularea datelor ca urmare a modificării modelelor adoptate şi a altor criterii de calcul.

La o analiză mai atentă a creşterii economice raportată de INS la nouă luni se poate observa că aceasta nu se reflectă în evoluţia lunară a sectoarelor economice aşa cum a fost ea raportată de acelaşi institute. “Prima estimare a INS privind creşterea PIB-ului cu 1,9% în trimestrul III comparativ cu trimestrul II, respectiv +4,3% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, este un semnal foarte optimist şi suprinzător, mai ales că acesta nu se reflectă în evoluţia tuturor componentelor principale ale formarii PIB în trimestrul III, a declarat pentru Jurnalul analistul financiar Iancu Guda.

Construcţiile pe minus, industria în scădere, consumul pe val

“Mai exact, costrucţiile au un aport negativ în ultimul trimestru, cifra de afaceri din industrie scade marginal faţă de trimestrul anterior, iar creşterea faţă de anul anterior este orientată puternic către exporturi, dar acest efect este anulat de evoluţia mai accelerată a importurilor. Astfel, deficitul comercial creşte cu 1,05 miliarde de  euro în primele nouă luni ale acestui an, ajungând aproape de 10 miliarde de euro. Principala locomotivă a creşterii economice rămâne consumul, dar care decelerează la jumătate ca ritm faţă de anul anterior, şi se temperează gradual pe parcursul anului curent. Principalele cauze ale decelerării consumului sunt temperarea creşterii salariului real (erodat de inflaţie), creşterea dobânzilor şi a combustibilului (care erodează venitul disponibil) şi scăderea încrederii consumatorului”, spune analistul financiar Iancu Guda.

O întrebare şi două răspunsuri

Lând în calcul şi faptul că investiţiile străine au scăzut cu -5,7% faţă de anul anterior, iar investiţiile statului în economie (raportate la PIB) sunt la minimul ultimului deceniu, se ridică un semn de întrebare asupra estimării INS. “ Nu-mi pot explica estimarea INS privind creşterea economică din trimestrul III decât prin următoarele două scenarii: (1) semnalul pozitiv o să fie ajustat negativ în cifrele finale (în condiţiile în care cifrele pe termen scurt nu justifică o expansiune mai mare de 3% an-la-an în trimestrul III; (2) producţia agricolă a performat mult peste aşteptări (am avut noroc de vreme bună şi am recoltat bine), dar acest efect se va anula în trimestrul următor (la finalul anului)”, a precizat Iancu Guda

Până când nu vedem evoluţia componentelor PIB, precum şi rezultatele finale, nu cred într-o creştere a PIB-ului pentru întreg anul mai mare de 4%

Iancu Guda, analist financiar

Din dinamica rezultatelor economice lunare nu se putea anticipa o creștere economică atât de bună în trimestrul al treilea, ba dimpotrivă chiar, datele lunare sugerau mai degrabă o decelerare a economiei naționale. Singura explicație logică ar putea fi o evoluție pozitivă a agriculturii

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Evoluţia sectoarelor economiei naţionale în primele nouă  luni ale anului, potrivit datelor INS, :

Evoluţia sectorului de construcţii

–      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 2,1% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 0,4%.

–      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 10,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 8,9%.

–      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 16,4% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 14,9%.

Evoluţia sectorului industrial

Comenzile noi din producţia industrială faţă de aceeaşi lună a anului anterior au evoluat după cum urmează:

–       Septembrie  2018: +9,3%;

–       August  2018: +9,1%;

–       Iulie: 2018 +29%;

Cifra de afaceri din industrie (vs YoY) a înregistrat o creştere cu 9% comparative cu anul trecut, şi o scădere cu 1,5% comparativ cu Q2, dar creşterea anuală se duce în export mai mult.

–      Sept. 2018: +7,8% (dar au crescut vs luna precedentă cu 8,1%);

–      Aug. 2018: +8,4% (dar a scăzut vs luna precedentă cu 8,5%);

–      Iulie 2018: +16,5% (dar a scăzut vs luna precedentă cu 1,2%);

Evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul

–      Septembrie 2018 vs luna precedentă -3,9%, iar vs aceeaşi luna a anului anterior +2,3%;

–      August 2018 vs luna precedentă +3,3%, iar vs aceeaşi lună a anului anterior +1,5%;

–      Iulie 2018 vs luna precedentă -1%, iar vs aceeaşi lună a anului  anterior +7%;

Consumul decelerează, avansul cifrei de afaceri din comertul cu amănuntul fiind de 7,6% (Q1), 7,5% (H1) şi 6% (Q3 YTD).  El rămâne principalul motor de creştere a PIB, dar imprimă şi o decelerare a ritmului respective.

Nu mi-e clar, deocamdată, nici mie, trebuie să mai aşteptăm detalii. Dacă această creştere se confirmă, înseamnă că rezultatele din 2018 ar fi ceva mai bune decât ne aşteptam, dar în niciun caz nu vor fi cele după care a fost construit PIB-ul pentru anul acesta, care se baza pe o creştere de 5%. Se conturează un 4- 4,5%, ceea ce e mai bine decât vedeam în prognozele din ultima vreme. Nu pot să spun de unde vine această supriză. Nu cred că a fost vorba despre aplicarea altor metodologii de calcul, pentru sunt că sunt anumite principii europene care trebuie respectate de toată lumea şi nu cred şi-ar fi permis să le modifice. Este foarte important şi evoluţia stocurilor, dacă au crescut mai mult decât trimestrul anterior înseamnă că s-ar putea să apară o tensiune în economie.

Aurelian Dochia, analist economic

 “Cred că estimarea INS, cu o creştere economic de 4,3%, este corectă, chiar dacă pare suprinzător de mare. Este însă o creştere conjuncturală, datorată unui sezon estival foarte bun – ştim foarte bine că staţiunile au fost arhipline vara aceasta, încasările din turism au contribuit foarte mult la această creştere, la care puteam adăuga şi o producţie agricolă foarte mare. De aici cred eu că vine această creştere suprinzătoare a economiei. Consider că estimarea INS e corectă, nu a fost mânărită, dar este vorba despre o creştere de moment, conjucturală. Să vedem ce va fi la iarnă şi cred în continuare că economia României va intra într-o stare de contracţie la anul, când vom avea şi limitarea creditării impusă de BNR”

Adrian Benţa, consultant fiscal

”A trecut vremea în care se căutau exagerări în datele care vin de la INS. Acum, face parte dintr-un complex de instituţii care colaborează direct cu Biroul European de Statistică, iar datele sale sunt prinse în cifrele globale. Nu-şi mai permite nimeni astăzi să facă ce se făcea înainte, să umfle cifrele. Dacă aşa au dat ei creşterea economică de 4,3 %, înseamnă că aşa este. Cât despre cifrele avansate de ceilalţi şi discrepanţele faţă de datele INS, nu pot să spun decât că ei văd de departe lucrurile”.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

Lasă un comentariu

Loading...