Şefii de stat şi de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei COVID-19, un rezultat aşteptat, dar care impune organizarea unui nou summit la jumătatea lunii iulie. Reuniunea din iulie va fi o întâlnire fizică, după cea de vineri prin videoconferinţă, la care liderii europeni au avut un prim schimb de opinii cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19.
În cadrul discuțiilor de vineri, președintele României a subliniat faptul că propunerile Comisiei Europene reprezintă o bună bază pentru ajungerea la un acord în vederea asigurării resurselor pentru acoperirea nevoilor financiare substanțiale din perioada post-criză COVID-19. Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea negocierilor privind obținerea, cât mai curând posibil, a unui acord final privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, subliniind că acesta ar trebui să fie substanțial, echilibrat și capabil să răspundă preocupărilor statelor membre.
Președintele a subliniat că obiectivul principal al României este obținerea unor alocări naționale cât mai mari atât pentru politica de coeziune, cât și pentru agricultură, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor noastre obiective de dezvoltare. Referitor la politica de coeziune, Klaus Iohannis a insistat pentru alocări cât mai importante pentru România și pentru asigurarea unui cadru mai flexibil și simplificat pentru punerea în aplicare a acesteia pentru adaptarea priorităților de investiții la nevoile țării noastre. De asemenea, președintele României a pledat pentru menținerea ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă financiară 2014-2020, inclusiv a regulii de dezangajare de n+3 ani.
În ceea ce privește politica agricolă comună, Președintele României a susținut creșterea alocărilor pentru dezvoltarea rurală, având în vedere nevoia de investiții pe termen lung pentru zonele rurale. Totodată, Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât sumele primite de fermierii români de la bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din Europa de Vest. De asemenea, președintele României s-a pronunțat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe.
Cu privire la pachetul de relansare economică, președintele României a subliniat faptul că toate statele membre au nevoie de sprijin financiar în acest proces de recuperare economică. De aceea, Klaus Iohannis a susținut că este necesar să se asigure un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate țările din Uniune, pentru a le permite acestora să diminueze daunele importante produse de această criză.
În acest context, președintele României a subliniat că, pentru țara noastră, este foarte importantă prevalența componentei de granturi în cadrul alocării totale pentru relansare economică, precum și o perioadă extinsă în ceea ce privește implementarea noului instrument de relansare economică.
Unul dintre cei mai activi europarlamentari români, Victor Negrescu, fost ministru delegat pentru afaceri europene, consideră că eșecul de vineri reprezintă un serios semnal de alarmă.
„Se vorbește deja de noi formule de distribuție a banilor și creșterea împrumuturilor în detrimentul granturilor. Suntem deja în întârziere iar criza coronavirus nu a fost depășită. Economia europeană și cetățenii europeni au nevoie de lideri politici responsabili, care să pună interesul comun, coeziunea și solidaritatea pe primul loc. Între timp, remarc în comunicatele instituțiilor responsabile că România are doar ambiții minimale, precum să încercăm să ajungem din urmă media europeană deși suntem al șaselea stat din Uniunea Europeană, dar nicio strategie și niciun plan național de relansare economică așa cum a fost solicitat inclusiv de către Comisia Europeană. Pe baza formulelor matematice stabilite de executivul european țara noastră are alocați aproximativ 80 de miliarde de euro (~45/50 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual, similar cu precedentul ciclu de finanțare, și 33 de miliarde din planul de relansare), cu un potențial de circa 100 de miliarde de euro dacă includem și resursele disponibile direct de la Bruxelles. Orice negociere care să conducă la mai puțini bani ar reprezenta un eșec pentru România și cei care negociază. Iată de ce, pentru următoarea reuniune a Consiliului European, cred că autoritățile de la București ar trebui să facă mai mult. Fac din nou apel la decidenți să treacă peste viziunile politice înguste și să conceapă prin dialog, împreună cu toate formațiunile politice, cu partenerii sociali și cu actorii români relevanți de la Bruxelles, o strategie națională pentru România în Uniunea Europeană. Împreună, suntem mai puternici! România poate și trebuie să fie mai activă și coerentă la nivel european. Următorul Consiliu European va avea loc în iulie. E momentul pentru unitate, maturitate și viziune. Atât la Bruxelles, cât și la București“, a subliniat euroalesul român.
