Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării 1
capitala
Divertisment Social

Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării

Oricât ar părea de ciudat, Rusia secolului X, a avut, pentru trei ani, capitala în Dobrogea. Acest lucru s-a întâmplat în vrema cneazului Stanislav, nepotul lui Rurik – care a fost primul cneaz, de origine vikingă, al ruşilor. Ultimele descoperiri arheologice de la Nufărul au confirmat că acolo a fost cetatea lui Stanislav, despre care vorbesc cronicile vremii. Între anii 968 – 971 Stanislav a mutat capitala cnezatului Kievului în cetatea Pereiaslaveţ, astăzi localitatea Nufărul de pe braţul Sf. Gheorghe.Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării 2

În acea perioadă Imperiul Bizantin platea anual Ţaratului Bulgar un tribut pentru ca acesta să apere graniţa de incursiunile de jaf ale ungurilor. În anul 967, împaratul Nikephor Phokas, întors dintr-un război pe care îl câştigase în partea Asiatică a imperiului se aliază cu cnezatul Kievului, prima formaţiune statală puternică a ruşilor, pentru a a taca din două direcţii, din sud şi din nord, Ţaratul bulgar.

Conform cronicarului Gheorghios Kedrenos: ” Odata convinşi, ruşii au atacat Bulgaria în luna august şi au distrus multe oraşe şi ţinuturi ale bulgarilor şi, luând cât mai multă pradă, s-au înapoiat în ţara lor. Iar în anul al şaselea al domniei acestuia, au pornit din nou cu armată împotriva Bulgariei şi au facut lucruri asemănătoare, ba chiar şi mai rele decât cele dinainte”.

Pecenegii au făcut cupă din craniul cneazului

Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării 3

În acest timp, Sviatoslav prinde dragoste de ţinuturile dobrogene şi îi scrie mamei sale: „Nu-mi place să stau la Kiev; vreau să trăiesc în Pereiaslaveţul de pe Dunăre. Aici se adună toate bunurile: din Grecia aur, ţesături, vin şi tot felul de fructe; din Cehia şi Ungaria argint şi cai; din Rusia blănuri, ceară, miere şi robi”.

Lucru pe care cneazul l-a şi făcut, conform Cronicii lui Nestor.

În acelaşi timp, schimbarea de putere de la tronul Bizanţului a înlesnit şi o schimbare temporară de forţe în Balcani şi chiar o alianţă vremelnica a lui Sviatoslav cu Ţaratul Bulgar. Cneazul ajunsese în anul 970 să terorizeze Răsăritul Balcanilor până la Constantinopol.
Evenimentele au luat însă un alt curs în anul următor, 971, când împăratul Ioan Tzimiskes (969-976) a atacat coaliţia ruso-bulgară şi a învins-o. Ţarul bulgar Boris a fost luat prizonier, iar rusul Sviatoslav este lăsat să plece înapoi la Kiev. Doar că pe drum, cneazul a fost atacat de pecenegi hanului Kurya. Sviatoslav a fost ucis iar învingătorul şi-a făcut o cupa de băut din craniul acestuia.
”Aceste evenimente sunt conţinute şi de Cronica lui Nestor, sau Cronica de la Kiev, care menţionează prezenţa românilor în spaţiul carpato-pontic din acea vreme”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.

Primii cnezi ai ruşilor au fost vikingi

Capitala Rusiei a fost mutată, timp de trei ani, în Delta Dunării 4

Epoca de dominaţie a vikingilor în Europa se întinde aproxiamtiv perioada dintre 790 până spre anul 1.060. Războinici de temut, ei au fost implicaţi în majoritatea evenimentelor marcante la acea vreme pe bătrânul continent. Au fost foarte buni comercianţi, una din rutele lor lega Sandinavia de Rusia, Marea Neagră şi Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Ei au întemeiat dinastian primului cnezat rus, având capitala la Kiev, prin Ruryk şi urmaşii lui. Specialiştii susţin că şi Mănăstirea de cretă de la Basarabi, judeţul Constanţa, ar fi opera vikingilor.

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.