CRIMA DE LA MEDIAȘ. EI SUNT PARLAMENTARII CARE AU FĂCUT POSIBILĂ ELIBERAREA CONDIȚIONATĂ A BESTIEI UMANE

CRIMA DE LA MEDIAȘ. EI SUNT PARLAMENTARII CARE AU FĂCUT POSIBILĂ ELIBERAREA CONDIȚIONATĂ A BESTIEI UMANE.

După ce un tânăr din Mediaș a fost ucis de doi recidiviști eliberați în baza recursului compensatoriu, Tudorel Toader a explicat astăzi pe contul său de Facebook că răspunderea pentru această lege revine celor  care au initiat, celor care au avizat și celor care au validat respectiva lege. Astfel, legea a fost inițiată de Sorin Grindeanu care împreună cu Florin Iordache au trimis proiectul inițiat de Raluca Prună către Parlament.

Proiectul de lege inițiat de guvernul tehnocrat a fost modificat de parlamentari și astfel cele 3 zile câștig la 30 de zile efectuate în condiții necorespunzătoare au devenit 6 zile. Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună l-a acuzat pe Toader că nu a susținut în Parlament proiectul inițial. Conform site-ului Camerei Deputaților amendamentul prin care s-a realizat modificarea a fost propus de deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică. În fotografie de la stânga spre dreapta: Nicolicea Eugen-PSD, Florea Oana-Consuela-PSD, Tănăsescu Alina-Elena-PSD, Cătăniciu Steluţa-Gustica-ALDE, Dunava Costel Neculai-PSD, Ambrus Izabella-Agnes-UDMR, Bălănescu Alexandru-PSD, Căruceru Aida-Cristina-PSD, Cosma Andreea-PSD, Iordache Florin-PSD, Macovei Silviu Nicu-PSD, Márton Árpád-Francisc-UDMR, Popa Mihai Valentin-PSD, Popa Ştefan-Ovidiu-PSD, Sitterli Ovidiu-Ioan-PSD, scrie Curentul.

Parcursul legii a fost explicat tot de Tudorel Toader:

1. La data de 17.XI.2016, prin adresa nr.68/86950, Ministerul Justiției a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare.
A se vedea https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

2. La data de 29.XI.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege, cu observațiile menționate în Anexă.
La punctul 2 din aviz se prevede faptul că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”. A se vedea https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015SM.pdf

3. Proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31.01.2017 , dată anterioară investirii mele în demnitatea de ministru al justiției !
A se vedea https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015AD.pdf

4.Forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut ! A se vedea https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L015FG.pdf

5. Curtea Constituțională a respins criticile de neconstituționalitate
A se vedea https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_515_2017.pdf

6. Concluzionând:
Proiectul de lege a fost inițiat sub guvernarea anterioară.

CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiționată.
Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu șase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare.
Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2017 și a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017.
Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii!”, a explicat Tudorel Toader.

Raluca Prună a replicat, menționând că proiectul initiat in timp ce era ministru a fost modificat în mod fundamental la Parlament. Prună susține că Tudorel Toader ar fi putut interveni asupra modificărilor făcute de Legislativ, precizând că „a da vina pe guvernul tehnocrat este numai o alta mârșăvie din lunga lista pe care istoria o va retine in dreptul lui Toader”.

„România anul 101 ziua 1. Se întorc de la parade complicii la punerea societății in condiții de pericol, își dau jos tricolorul de la gât și încep sa facă ce știu mai bine. A reda fapte in mod selectiv tot minciuna se numește.
Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat: Proiectul a fost modificat in mod fundamental in Parlament și anume:

1. S-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate in condiții neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile chiar dacă nu sunt consecutive;
2. S-a extins beneficiul de la verificarea riguroasa, pe camera și detinut la situația pe penitenciar, pentru a retine ca au fost condiții neconforme de detenție;
3. S-a extins condiția de 3 mp la 4 mp.

Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Și am avertizat ce urmează.
Toader, cel pentru care pare ca a fi ministru al justiției înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru in guvernul Grindeanu incepand din 23 februarie 2017. Adevarat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul in Ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat in Senat (adoptat pe 13 martie) și ulterior la Camera Deputaților (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea așadar obligația sa apere proiectul adoptat de guvernul Grindeanu și sa se opună modificarilor care au condus azi la consecințe grave pentru siguranța cetățeanului.
Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanților MJ sa meargă in Parlament sa apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiției a participat la vreo lucrare sau ședința a vreunei comisii din vreo camera, in procesul de adoptare a legi. Eu știu ca nu.
A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o alta mârșăvie din lunga lista pe care istoria o va retine in dreptul lui Toader.
Responsabilitatea pentru efectele acestei legi ii aparține exclusiv coaliției PSD/ALDE. Care a adoptat un proiect tehnocrat in guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior in Parlamentul in care au majoritate. Cu neparticiparea vinovata și complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituțional Toader. Toader putea sa retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e las și fără curajul asumării responsabilității.
O lecție gratis, de la o tehnocrata modesta pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte pe adoptarea de către guvern, nu in procedura legislativă. O spune legea, nu eu tehnocrata. Nu spun care lege, sa o caute profesorul”, a explicat Raluca Prună pe Facebook.