CATASTROFĂ în Educație. PSD lansează Legea ”FABRICILOR DE DIPLOME”

Guvernul a lansat ipoteza, prin Ministrul Finanțelor și ex-Ministrul Muncii, că de la 1 ianuarie 2019 România va avea 3 salarii minime pe economie. Unul minim, cel mai mic, de 2080 de lei, brut, pe lună, altul de 2.350 de lei, brut, pentru cei cu 15 ani vechime și un altul, tot de 2.350 de lei brut, pe lună, pentru cei care au diplomă de studii superioare, arată edupedu.ro. Ce înseamnă legarea salariului minim, decis până acum doar prin hotărâri politice, deseori folosit ca mijloc de manevră electorală și de influențare a păcii sociale, de nivelul de studii atins de cineva, nivel conferit printr-o diplomă?

”Salariul minim diferențiat în funcție de studii mi se pare cea mai negândită măsură pe care ar putea-o lua Guvernul, mai ales când vorbim despre analfabetismul funcțional, despre învățământul învechit și despre armate de absolvenți șomeri. Mai mult, fabricile de diplome vor înflori și mai mult și abia ce se pusese batista pe țambalul doctoratelor ‘copy-paste’”, scrie Valentina Saygo, expert contabil și antreprenor, pe blogul său.

O MĂSURĂ POPULISTĂ ȘI DE ÎNCURAJAT SALARIAȚII-VOTANȚI

Valentina Saygo explică impactul pe care îl are, în viziunea sa, legarea diplomelor de studii de un salariu decis politic: ”Care ar fi sensul acestei măsuri ca pârghie economică în mediul privat, nu știu să răspund la întrebarea aceasta și nici guvernul nu știe. Ea are ‘sens’ doar în zona publică, ca o măsura populistă și de recompensat salariații-votanți, care acum simt cum îi afectează cursul valutar, creșterea dobânzii, creșterea inflației și facturile iernii care bate la ușă,” mai spune aceasta.

Ideea legării salariului minim de o diplomă nu este nouă: În anii 2007-2011 a existat un salariu minim diferențiat pentru cei cu studii superioare (1.200 de lei brut), prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivel național. A fost abandonată aceasta practică, după anul 2011 (prin adoptarea noului cod al muncii), după ce s-a constatat că nu produce efecte.

Salariul minim pentru cei cu studii superioare a apărut pentru prima dată, recent, în programul de guvernare al Cabinetului Tudose. La momentul acela, 30 iunie 2017, Florin Pogonaru, manager și presedintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, spunea că ”s-au mai introdus o serie masuri cel putin ciudate. Cu simțul umorului, aș spune comice. Să faci salariul minim diferențiat între cei cu diplomă și cei fără diplomă pe de-o parte, iar pe de altă parte să susții în același program că învățământul este destinat strict nevoilor economiei. Aici este ceva invers: vrei să salvezi un învățământ privat care nu performează și să încurajezi această idee că ajunge să ai o patalma și cu acea patalama să obții un salariu mai mare”, declara acum 5 luni șeful AOAR, potrivit incont.ro.

Efectele unui salariu minim pe economie legat de diploma de studii superioare ar fi următoarele, potrivit Valentinei Saygo:

• Scăderea calității muncii;
• Scăderea personalului calificat și a meseriilor căutate;
• Scăderea interesului pentru școlile profesionale
• Încurajarea discriminărilor salariale;
• Îngrădirea dovedirii competenței profesionale.

Dintre consecințele pe care o asemenea măsură le poate avea, Valentina Saygo enumeră apariția fabricilor de diplome, creșterea costurilor de calificare și training, defavorizarea competenței.

NUMĂRUL CONTRACTELOR PE SALARIUL MINIM A CRESCUT DE 6 ORI ÎN 9 ANI

Dacă în 2010 datele oficiale arată că erau 334.836 de salariați remunerați la nivelul salariului minim brut, în 2014 erau deja 664.082. În septembrie 2018, potrivit datelor din REVISAL, obținute de Eudpedu.ro, erau 1.852.901 de contracte individuale de muncă pe salariul minim. Domeniile cu cele mai multe astfel de salarii erau, potrivit Inspecției Muncii, cele din tabelul de mai jos.

Iată doar două dintre graficele folosite în studiul: ”Support for establishing a minimum wage-setting mechanism in Romania”, ca să argumenteze lipsa de impact economic a actualului model de majorare. Primul arată că rata de creștere accentuată a salariului minim pe economie are efecte insesizabile asupra reducerii ratei de sărăcie pentru salariații și muncitorii pe cont propriu cu vârste între 18 și 64 de ani.

Autorii acestui studiu au propus câteva mecanisme de stabilire transparentă și pe baze științifice a nivelului salariului minim. În opinia experților, salariul ar trebui să crească fie cu creșterea medie a salariilor medii din România, fie cu inflația, fie prin raportare la coșul minim de consum al familiei (indicator inexistent la nivel oficial). Niciuna dintre aceste ariante nu a fost luată în calcul de către Guvern.

Compania de consultanță PriceWaterhouseCoopers a analizat într-un studiu al pieței muncii, pentru Coaliția pentru Dezvoltarea României, indicele productivitții muncii pe domenii. Atunci când această productivitate este comparată cu creșterea salarială, indicele scade în aproape toate activitățile economice.