Războiul de Independenţă a fost finanţat cu aur dacic: secretul tăbliţelor de la Sinaia și al Palatului Peleș

Anul acesta se împlinesc 136 de ani de la inaugurarea Castelului Peleș. Ridicarea acestei construcții emblematice pentru România are la bază o poveste mai puțin cunoscută: tablițele de la Sinaia.

În 1875, Carol I hotărăşte să construiască o reşedinţă a casei regale. Acesta va fi Castelul Peleş din Sinaia.
În timpul excavaţiilor pentru clădire, s-a descoperit un tezaur din mai multe table scrise în relief, cu dimensiuni de aproximativ 10×15 centimetri, cu grosimi variabile, şi alte obiecte din aur, în greutate totală de aproximativ 1.500 de kilograme. Plăcile erau acoperite cu inscripţii ciudate, cu figuri umane şi animaliere. Curioase erau semnele scrierii necunoscute de pe unele plăci, precum şi amestecul de litere greceşti şi latine de pe celelalte. În acel moment România se pregătea să-şi câştige independenţa, intrând în război, alături de Rusia, împotriva Imperiului Otoman.
Regele Carol I se consultă cu premierul Lascăr Catargiu şi cu mai mulţi istorici români de marcă, printre care Alexandru Xenopol şi Dimitrie Onciul. Se ajunge la concluzia că tezaurul trebuie privit ca pe o sursă de bani într-un moment de mare cumpană pentru ţară. Acesta este cedat regelui Carol I, care îi face copii în plumb la fabrica de cuie din Sinaia, cu ajutorul patronului Emil Costinescu, depozitează copiile la Mănăstirea Sinaia şi în Castelul Peleş şi topeşte originalele din aur. Cu banii utilează armata, care se pregătea de Războiul de Independență și construiește Castelul Peleș.

În 1948, după abdicarea regelui Mihai, plăcile sunt ridicate de la Peleş şi depozitate, fără a fi înregistrate, în Institutul de Arheologie Vasile Parvan din Bucureşti. Tot atunci, profesorul Ioan Nestor recomandă Marioarei Golescu publicarea plăcuţelor de plumb. Le fotocopiază cu ajutorul inginerului Dan Romalo, face un studiu, dar nu publică nimic.
În 1973, un cercetător de la Muzeul Ţăranului Român publică tot ce se ştia despre subiectul tăblitelor de la Sinaia.

Tot în anii ’70, Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă Comitetul Central al PCR devine extrem de interesat de subiect. O echipă de specialişti primeşte ordin să descifreze scrierea până la 14 iulie 1978. Rezultatul muncii lor a rămas necunoscut.
Abia în 2003, Dan Romalo tipăreşte o carte despre tăbliţele de la Sinaia. Puse cap la cap, acestea reprezintă o istorie a Daciei, din străvechime până la Decebal. Apoi, izbucneşte un scandal în mediile academice pe această temă. Oficial, se spune că toate sunt falsuri realizate dintr-un patriotism exacerbat.
Dacologii, dimpotrivă, afirmă că sunt copii ale unor originale. Începe o investigaţie privată în această chestiune. Sunt alese 35 de plăcuţe, care sunt testate în 2004, la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei din Bucureşti. Rezultatul: piesele sunt alcătuite din plumb, specific aceluia tipografic de secol XIX. Adică obiectele au fost turnate în urma cu 120 – 130 de ani. Lucrurile încep să se clarifice.

În urma descifrării unor nume de pe tăbliţe, scrise în greacă şi latină, se ştie azi că placa numărul 21, de exemplu, reprezintă planul cetăţii Sarmizegetusa de pe vremea lui Burebista. Se mai ştie că pe placa numarul 84 este tot cetatea Sarmizegetusa, dar de pe vremea lui Decebal. Plăcile cu aceste harţi au fost turnate în secolul XIX, conform testărilor fizice, iar datele arhitecturale sunt identice cu ceea ce s-a descoperit la Grădiştea, în secolul XX. Dar era imposibil ca în secolul XIX cineva să ştie ce se va descoperi în veacul următor şi să reprezinte aceste date din viitor pe nişte plăci din plumb!

„Dacă sunt copii ale unor originale, trebuie cercetate, pentru că pot face lumină asupra unei perioade a istoriei noastre despre care ştim foarte puţin, inclusiv despre limba dacilor, care, din câte se pare, era apropiată de latină. Dacă sunt falsuri, trebuie studiate pentru a se lămuri acest lucru. Vreau să spun că nu există nici un indiciu că ar fi falsuri, dar nimeni nu doreşte să cerceteze cu seriozitate aceste obiecte. Nici măcar nu sunt înregistrate oficial, de parcă nici nu ar exista pentru istoricii din ţara noastră. Eu sunt doctor în lingvistică şi am fost cercetător în Academia Română. A trebuit să demisionez, din cauză că susţin teza autenticităţii scrierii de pe tăblitele din plumb. Ce făcea regele Carol I cu aceste falsuri la curtea sa? Cine s-a chinuit să realizeze 200 de inscripţii doar de amorul artei? E o zonă ocultată şi nu înţeleg de ce”, ne-a spus Aurora Peţan, unul dintre cei mai îndărătnici adepţi ai necesităţii studierii acestor plăcuţe ciudate.

Vă prezentăm principalele evenimente istorice ale zilei de 7 noiembrie:

• 1571: Bătălia de la Lepanto: Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneției, Genoveiși Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, zdrobește flota turcă.
• 1698: Decizia Sinodului de la Alba Iuliade unire a mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei.
• 1763: Regele George al III-lea al Marii Britaniiemite o proclamație regală prin care, în teritoriile de la nordul și vestul munților Allegani era intrezisă colonizarea. Documentul se dorea a fi un pas spre stabilizarea relațiilor dintre englezi și indienii din această parte a Americii de Nord, după treminarea Războiului de șapte ani.
• 1769: James Cookdescoperă Noua Zeelandă.
• 1776: Prințul Moștenitor Pavel al Rusieise căsătorește cu Sophie Dorothea de Württemberg.
• 1777: Bătălia de la Saratoga. Armata colonială americană îi învinge pe englezi.
• 1840: Willem al II-leadevine rege al Țărilor de Jos.
• 1857: În cadrul Adunării ad–hoca Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că „dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat.
• 1870: Războiul franco-prusac– Atacul de la Paris: Leon Gambetta fuge de la Paris într-un balon.
• 1866: A apărut, la București, periodicul politic și literar „Dacia Română”.
• 1883: S-a inaugurat Castelul Peleș.
• 1919: Ia ființă compania Koninklijke Luchtvaart Maatschappij(KLM). Este cea mai veche, încă operativă, companie aviatică.
• 1949: Zona de ocupație sovietică din Germaniadevine Republica Democrată Germană.
• 1950: Armata Popularădin China, începe cu ocupația Tibetului.
• 1952: Modelul de cod de bare realizat de Woodlandși Silver a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor.
• 1968: Accidentul feroviar de la Bucerdea, soldat cu 22 de morți, 72 de răniți grav și importante pagube materiale.
• 1970: Este deschis parcul național Bayerischer Wald, primul de acest fel din Germania.
• 1975: RDGși URSS semnează Tratatul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc.
• 1985: A fost deturnată nava italianăAchille Lauro aflată în croazieră pe Marea Mediterană cu peste 400 persoane la bord, de membrii organizației „Frontul pentru Eliberarea Palestinei”.
• 1993: Româniaa fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.
• 2000: Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care condamnă utilizarea „excesivă a forței” împotriva palestinienilor de către Israel. Statele Unites-au abținut de la vot.
• 2001: Forțele militare americaneși cele britanice au declanșat ofensiva asupra guvernului taliban și a teroriștilor din gruparea Al-Qaeda.
• 2003: În California, alegătorii au votat pentru demiterea guvernatorului Gray Davisși l-au ales drept nou guvernator pe Arnold Schwarzenegger.
• 2004: Regele Norodom Sihanoukal Cambodgiei abdică și este înlocuit de fiul său Norodom Sihamoni.