Se împlinesc 234 de ani de la izbucnirea răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan

Răscoala din 1784, numită și „Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan”, a fost o revoltă a țărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale ungurești la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, sași de pe domeniile nobililor și statului, mineri din Munții Apuseni și ocnele din Maramureș, meșteșugari, preoți etc.

Răscoala a pus în discuție statutul de tolerați în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit și un caracter național. A izbucnit în noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, și s-a încheiat la sfârșitul lui decembrie 1784, când Horea și Cloșca au fost capturați de către autorități.

Numărul zilelor de muncă ale iobagilor ajunsese la patru la săptămână cu brațele, trei cu animalele și două pentru jeleri. Asupra țăranilor apăsau și o serie de dări: zeciuiala din produsele agricole și animale, plocoanele, cărăușiile, cazarea funcționarilor ce încasau birurile, încartiruirea militarilor. Nobilimea deținea monopolul vânatului, morăritului și pescuitului, cotropise păduri, pășuni și multe terenuri agricole ceea ce îi nemulțumea pe țărani. Au mai fost supuși unor obligații privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului și al minereului, ca și la plata unor impozite. Iobagii aveau voie să se căsătorească numai cu aprobarea nobililor.

Deși împărăteasa Maria Tereza emite decretul de toleranță pentru românii de religie ortodoxă din Transilvania și le permite numirea unui episcop ortodox, măsurile nu au efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oară în Transilvania pe când era asociat la tron, în 1773. În timpul călătoriei a adunat un număr impresionant de petiții, cam 19.000, la fel întâmplându-se și cu prilejul celei de-a doua călătorii, din 1783. Conducătorul răscoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta împăratului nedreptățile la care sunt supuși țăranii români din Transilvania, ultima audiență fiind în aprilie 1784.

În vara anului 1784 s-a dispus de către împăratul Iosif al II-lea o conscripție militară, în cadrul regimentelor de graniță; cei înrolați urmau să primească arme și să nu mai facă slujbe iobăgești, iar pământurile și casele pe care le aveau în folosință vor deveni ale lor. Numărul celor care doreau să se înscrie a depășit însă cu mult așteptările autorităților. Conscripția a fost anulată de guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor maghiari care își simțeau amenințate privilegiile de clasă, ceea ce i-a nemulțumit și mai mult pe țărani.

Numărul zilelor de muncă ale iobagilor ajunsese la patru la săptămână cu brațele, trei cu animalele și două pentru jeleri. Asupra țăranilor apăsau și o serie de dări: zeciuiala din produsele agricole și animale, plocoanele, cărăușiile, cazarea funcționarilor ce încasau birurile, încartiruirea militarilor. Nobilimea deținea monopolul vânatului, morăritului și pescuitului, cotropise păduri, pășuni și multe terenuri agricole ceea ce îi nemulțumea pe țărani. Au mai fost supuși unor obligații privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului și al minereului, ca și la plata unor impozite. Iobagii aveau voie să se căsătorească numai cu aprobarea nobililor.

În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad, a venit Crișan cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4-5 din fiecare sat. Duminică se întruniră circa 500- 600 de țărani iobagi, iar Crișan le arătă o cruce aurită, susținând că a fost primită de Horea de la împărat ca semn că este împuternicit să îndrume pe iobagi să-și hotărască singuri soarta de a rămâne în continuare iobagi sau de a se înscrie grăniceri în regimentele împărătești. Iobagii, la îndemnul lui Crișan, se hotărâră să plece la Alba Iulia pentru a se pune în slujba împăratului.

Oamenii pornesc spre Alba Iulia peste munte, ocolind orașul Brad, ca să nu fie opriți de nobilii maghiari, și înnoptează în satul Curechiu. În timpul nopții sunt atacați de trupele de husari, pe care însă le înving și le dezarmează. Atacul a schimbat planurile răsculaților, care s-au întors spre Brad. Ei au atacat, în ziua de 3 noiembrie 1784, curtea nobiliară Kristyory din Crișcior. Apoi, o parte din ei au urcat în amonte, spre Abrud, prin Mihăileni, iar o altă grupă a coborât în aval, cucerind Bradul, Baia de Criș, Ribița, Hălmagiu, Hălmăgel, Ociu Aciuta și Pleșcuța, necruțând nici populația civilă.

Mișcarea începută în comitatul Zarandului se întinde și în comitatul Hunedoarei. În ziua de 4 noiembrie 1784, cete de țărani ard castelul baronului Anton Iosika din Brănișca pe valea Mureșului, iar în cele 2 zile următoare țăranii distruseră și arseră toate curțile nobililor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sârbi, GuraSada, Tătărești, Leșnic, Dobra, Roșcani, Geoagiu de Jos etc. O mulțime de nobili și preoți unguri fură executați și pe aici. Țăranii veniți din Zarand îi pun în mișcare și pe iobagii de pe Valea Streiului și din Țara Hațegului, unde de asemenea mulțimea țăranilor răsculați devastează și dă foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele până la granița cu Țara Românească.

La 5 noiembrie răscoala ajunse la marginea orașului Deva, dar eșuează în încercarea de a cuceri orașul. La 11 noiembrie, Horea adresează nobilimii refugiate în oraș un ultimatum, care rezuma ideile politice și sociale ale răscoalei (deși istoricii au arătat că documentul nu a putut să fie redactat de liderii răscoalei, care nici nu erau în zona respectivă și nici nu știau să scrie; mai mult, documentul este identic cu un act redactat la curtea imperială de la Viena, o propunere a consilierului Borie, trimisă Mariei Tereza.

Programul cerea și eliberarea țăranilor arestați, preconiza eliberarea națională și organizarea, după planurile lui Horea, a unei „republici populare”.

Răscoala s-a întins, ajungând și în părțile Aradului, Maramureșului și Sibiului, la ea participând și țărani sași și maghiari. Pentru a câștiga timp, autoritățile militare și civile au semnat armistiții cu răsculații la Tibru, Valea Bradului și Sălciua. La Brad (27 noiembrie 1784), Lupșa și Râmeț (29 noiembrie) au avut loc lupte grele între răsculați și trupele imperiale, succesul favorizându-i pe țărani. Dar, la 7 decembrie, țăranii au fost învinși la Mihăileni, iar peste o săptămână, Horea a cerut oamenilor să se retragă la casele lor pe timp de iarnă.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Pasurile de trecere în Țara Românească și Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluției să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit și la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaților transilvani. Prin trădare, la 27 decembrie 1784, de către pădurarul Anton Melzer din Abrud [1], Horea și Cloșca au fost prinși în pădurea Scorușetului din Munții Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier și Crișan, vândut de nouă țărani greco-catolici din Cărpeniș, căpeteniile lor fiind preoții greco-catolici din acel sat, tată și fiu (Popa Moise/ă și Popa Moise/ă cel Tânăr). Arestații au fost depuși la Alba Iulia.

S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfășurarea răscoalei și pe cei trei conducători ai acesteia.

Crișan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea și Cloșca au fost supuși celei mai grele pedepse prevăzută de Constitutio Criminalis Theresiana, prin frângerea cu roată. În ziua de 28 februarie, orele 9:00, a început procesiunea execuției. Horea și Cloșca au fost transportați în două care separate, având alături până în momentul execuției pe preotul Rațiu din Maierii Bălgradului. Procesiunea era încadrată de un escadron de cavalerie de Toscana și aproximativ de 300 de pedestrași și husari. Pe Dealul Furcilor (astăzi Dealul lui Horea), în jurul podiumului amenajat, au fost aduși cu forța între 2.500-3.000 de iobagi români, câte trei tineri și trei bătrâni, din peste 400 de sate din cele patru comitate apropiate, unde s-au desfășurat principalele evenimente ale răscoalei.

Execuția prin tragere pe roată s-a desfășurat după un ritual dinainte stabilit. Mai întâi a fost executat Cloșca care a primit 20 de lovituri, în timp ce Horea asista în picioare. A urmat Horea, căruia i-au dat 4 lovituri prin care i-au zdrobit picioarele, apoi călăul, un țigan pe nume Grancea Rakoczi din Alba Iulia, i-a zdrobit pieptul și după alte 8-9 lovituri și-a dat sufletul. Conform sentinței, organele interne au fost îngropate pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost tăiate în 4 părți și puse în țeapă în cele mai importante localități din comitatele Alba și Hunedoara pentru intimidarea poporului. Corpul lui Crișan a fost tratat în aceeași manieră.

Conform ordinului împăratului, ca “toți românii care vor fi neîndoios cunoscuți că au comis maltratări, să fie mutați cu vitele și ustensilele lor”, sute de moți au fost strămutați în Banatși Bucovina.

Moților li se acordă libertatea pășunatului, scutirea de cărăușie, desființarea servituții personale și a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimțământul nobilului și dreptul la învățătură.

Răscoala a avut un larg ecou în străinătate. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broșuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură și filosofi au apărat și explicat acțiunea țăranilor.

Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit „Rex Daciae”. În îndepărtatul Stockholm, revolta țăranilor ardeleni conduși de Horea a fost urmărită prin dese corespondențe cu Viena, Sibiu și alte centre europene.

Decenii mai târziu, povestea răsculaților a fost transpusă într-o piesă de spectacol, numită Horia și Cloșca sau banda lotrilor din Ardeal, jucată în mai multe orașe suedeze.

Vă prezentăm cele mai importante evenimente istorice ale zilei de 2 noiembrie:

• 655: În Spanias-a ținut al IX-lea Consiliu din Toledo.
• 676: Donusdevine Papă; este cel de-al 77-lea papă, succesor al Papei Adeodat al II-lea.
• 998: Sfântul Odilon, abatele de Clunya celebrat pentru prima oară o comemorare a tuturor răposaților ordinului său. Această zi a devenit mai apoi în Biserica Catolică data la care sunt comemorați toți credincioșii răposați.
• 1327: În Spania, Alfons al IV-leanumit „cel Bun”, a fost proclamat rege de Aragon la moartea tatălui său Iacob al II-lea.
• 1439: Statele generale, reunite deja din octombrie, la Orléans, au decis să întrețină o armată permanentă cu care să poată izgoni definitiv pe englezi afară din Franța. Această decizie a declanșat revolta nobililor francezi: Praguerie(1440). Pentru finanțare cheltuielilor de război Statele generale au instituit un nou impozit, « taille », care va fi obligatoriu pentru fiecare familie din regatul francez. Delegația i-a acordat regelui Carol al VII-lea permisiunea de a ridica „taxa” în fiecare an. Acest impozit anual nu va fi abolit decât odată cu Revoluție.
• 1570: Încendiu care s-a întins din Olandapână în Jütland, în care au fost transformate în cenușă peste 100 000 de locuințe.
• 1721: Țarul Petru cel Mareeste proclamat împărat a toate Rusiile.
• 1769: Exploratorul spaniol Gaspar de Portoláa descoperit Golful San Francisco în California.
• 1784: A izbucnit marea Răscoală Țărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloșca și Crișan.
• 1785: Prima luntre de salvare, construită de Lionel Lukin, a fost brevetată la Londra.
• 1789: Adunarea Națională a Revoluției a decretat naționalizarea bunurilor bisericești în Franța.
• 1814: Anglia: Periodicul londonez, The Times, este primul care folosește tiparnița în editarea sa.
• 1830: Chopindirijează în premieră la Varșovia.
• 1864: Decret privind înființarea Școlii de Belle Arte din București.
• 1886: Oficiul Imperial de Brevete din Germaniai-a acordat lui Carl Benz brevetul de automobile.
• 1889: Dakota de Nord și Dakota de Sud au devenit statele americane cu numerele 39 și 40, în ordinea formării lor.
• 1895: În SUAs-a desfășurat prima cursă de automobile care foloseau gazolina drept combustibil.
• 1906: Rusia: Lev Davidovici Troțkieste condamnat la deportare pe viață în Siberia.
• 1909: Tratatul de rectificare a granițelor dintre Braziliași Uruguay.
• 1916: Franța: Trupele franceze ocupă fortăreața de la Verdún.
• 1917: Declarația Balfour: guvernul Marii Britanii se anagajează să sprijine înființarea unei patrii a poporului evreu în Palestina.
• 1919: Statele Unite: Greva minerilor susținută de peste o jumătate de milion de muncitori.
• 1920: Statele Unite: Realizează, în Philadelphia(Pennsylvania) prima probă de radiodifuziune folosind stația comercială „KDKA”: în acea primă emisiune radiofonică au fost prezentate știri, muzică și întrețineri (discuții la masa rotundă).
• 1923: Germania: Miniștrii social-democrați părăsesc guvernul.
• 1925: Navele Eigiauși Coedty din Dolgarrog în Wales sunt nimicite într-un incendiu, soldat cu 16 morți.
• 1930: Haile Selassiea fost încoronat împărat al Etiopiei (1930 – 1974).
• 1930: Cel mai mare aviondin lume, DO-X, a decolat din Germania spre Amsterdam într-un zbor de probă.
• 1935: China: A fost introdusă bancnotaîn locul monedei.
• 1936: Primul serviciu regular de televiziune din lume: [1].
• 1940: Al Doilea Război Mondial: Statele Uniteoferă ajutor tuturor națiunilor împotriva agresorilor.
• 1945: În Franțaeste creat prin ordonanță primul centru de protecție maternală și infantilă (PMI).
• 1945: Costa Ricași Libéria sunt admise ca State Membre a ONU.
• 1947: Ziaristul Howard Hughesface zborul de probă a celui mai mare hidroavion din lume, „Hercules„, proprietatea și realizarea lui. A fost unicul zbor al acestui gigantic hidroavion.
• 1954: Anglia: Se încheie greva portuarilor, grevă care a cauzat grave prejudicii comerțului exterior britanic.
• 1955: Cercetătorii americani Carlton-Schwerdtși Schaffer obțin în formă cristalină virusul care provoacă poliomielita.
• 1955: Israel: Revenirea la putere a lui David Ben-Gurion.
• 1956: URSS: Armata roșie (sovietică) reprimă sângeros protestul budapestanilor început în octombrie. Imre Nagyeste arestat.
• 1962: Președintele Kennedyanunță sfârșitul crizei nuclearelor din Cuba.
• 1963: Președintele sud-vietnamez Ngo Dinh Diemeste asasinat în urma unei lovituri militare de stat.
• 1964: Regele Sauddin Arabia Saudită renunță la putere în favoarea fratelui său Faisal.
• 1965: La ora 5:15 P.M., Norman Morrison, Quakerîn vârstă de 31 de ani, iese din front și pătrunde în Pentagon protestând în felul acesta împotriva „invaziei” în Vietnam.
• 1966: Intră în vigoare Cuban Adjustment Actoferind unui număr de 123.000 de cubanezi posibilitatea de a face cerere de stabilire permanentă în State.
• 1967: Președintele american Lyndon B. Johnsonține o reuniune secretă cu cei mai de seamă lideri naționali (Bărbații Înțelepți) cărora le cere sfatul în privința atitudinii de adoptat față de refuzul tinerilor de a se mai înrola, protestând astfel împotriva războiului din Vietnam. Cei prezenți au ajuns la concluzia că opinia publică trebuie să primească rapoarte optimiste despre desfășurarea războiului.
• 1973: John Lennonlansează albumul „Mind Games“.
• 1975: Este ucis Pier Paolo Pasolinipe hidroscala din Ostia.
• 1976: Jimmy Carter, primul candidat din Sud după foarte mulți ani (din timpul războiului de secesiune), îl învinge în alegeri pe Gerald Ford.
• 1976: În India, primul ministru, Indira Gandhi, obține depline puteri dictatoriale.
• 1983: Martin Luther King Day: În Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, președintele Ronald Reagansemnează legea care instituie o sărbătoare federală, care să fie celebrată an de an în a treia luni din ianuarie pentru comemorarea lui Martin Luther King.
• 1984: Pedeapsa capitală: Velma Barfield, din 1962, este prima femeie din Statele Unitecondamnată la moarte.
• 1988: Prima propagare de wormpe Internet.
• 1989: Jaguareste cumpărată de societatea Ford.
• 1991: Bartolomeu Idevine Patriarh al Constantinopolului.
• 1997: Acord între Rusiași Japonia în privința contenciosului Insulelor Kurile.
• 1997: Taifunul „Linda” devastează Golful Tailanda deplasându-se cu o viteză de 130 km/h.
• 1999: Mighty Servant 2nava de mare tonaj, cu o încărcătură de 9000 de tone, se scufundă și 5 persoane își pierd viața.
• 2000: Primul echipaj de trei astronomi (2 ruși și un american) ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale.
• 2004: Alegeri prezidențiale în SUA: între senatorul John Kerryși președintele George W. Bush.