LUCIAN ISAR, despre limitarea gradului de îndatorare a populației: „Blocarea creditării va arunca ţara în RECESIUNE”

Blocarea creditării va arunca ţara în recesiune, este de părere fostul bancher Lucian Isar, care şi-a exprimat opinia pe marginea deciziei Băncii Naţionale a Ro­mâniei (BNR) de a limita gradul de îndatorare a po­pulaţiei, arată bursa.ro.Banca centrală a aprobat, ieri, în şedinţa Consiliului de Adminis­traţie (CA), noi criterii de creditare, mai aspre decât cele actuale.
În acest context, Lucian Isar ne-a transmis: „Isărescu (n.r. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR) nu este la prima acţiune ce a aruncat România în recesiune. În 2008, prin creşterea do­bânzilor, blocarea lor administrativă în afara pieţei şi restricţionarea atât a creditării, precum şi a restructurărilor a declanşat, începând cu 4 noiembrie, recesiunea profundă în România.
Este simplu de înţeles că atunci când creşti dobânzile, peste un timp dependent de mecanismul de transmisie al politicii monetare şi de credit, economia reală încetineşte. Timpul de reacţie şi amplitudinea frânării depinde de particularităţile economiei respective la momentul implementării sau comunicării deciziei, deoarece actorii economici îşi ajustează comportamentul începând cu momentul apa­riţiei unei informaţii credibil transmise.
Atunci când printr-un regulament se limitează creditarea şi posibilitatea de restructurare a expunerilor de credit exis­tente este şi mai simplu de înţeles că încetinirea economică va accelera şi se va produce într-un timp scurt.
Tot uşor de înţeles este că dacă compari două economii, cea care se confruntă cu rezerve minime obligatorii de zece ori mai mari o va duce mai greu din punct de vedere competitiv decât una cu rezerve minime reduse, iar gradul de intermediere financiară va fi scăzut (nu degeaba România este «campioana» Europei, cu cel mai mic sistem bancar)”.
Guvernatorul Isărescu a început frânarea economiei începând cu septembrie 2017, când a crescut dobânda de piaţă ROBOR la o lună de 5 ori, începând de la o bază de 0,69%, mai sus­ţine fostul bancher, apreciind: „Deşi propaganda încearcă încetăţenirea ideii de micime a dobânzii, gradul de îndatorare şi împovărare au fost calculate la nivelele respective.
Pentru rememorare, în 2008 acelaşi guvernator Isărescu, convins fiind că economia nu va frâna suficient de abrupt prin creşterea dobânzilor de 7 ori, de la 6% la 46,5% în 14 luni (cam cu 6 luni mai mult decât îi trebuie în România unei creşteri de dobândă să aibă maximum de efect asupra economiei reale), a aprobat regulamentul BNR nr. 11/2008 ce modifică regulamentul BNR nr. 3/2007. Acest nou regulament a frânat creditarea în România începând cu noiembrie 2008.
A fost modificat după un număr de luni, dar era prea târziu deoarece creditarea de retail are o inerţie foarte mare. Mai mult, dobânzile crescute nu au fost scăzute pentru încă un an!
Cele două efecte, dobânzile explodate suprapuse pe regulamentul de restricţionare a creditării începând cu noiembrie 2008, sunt cele două pârghii folosite eficient şi netransparent de Isărescu pentru a arunca economia României în recesiune, în 2009.
Surprinzător este că până şi şeful de atunci al Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, spunea, în 18 noiembrie 2008, că «băncile comerciale vor solicita Băncii Naţionale a României (BNR) să modifice regulamentul privind creditarea populaţiei, întrucât noile condiţii au blocat împrumuturile ipotecare. Aceste modificări se dovedesc a fi deosebit de dăunătoare în ceea ce priveşte continuarea creditării în domeniul imobiliar. După aplicarea testelor de stress, a noului algoritm, foarte, foarte, foarte puţini clienţi se mai pot califica»”.
Mugur Isărescu a lansat de câteva luni ideea restricţionării creditării, ceea ce deja are efect asupra câtorva segmente economice (cel mai vizibil este cel al construcţiilor rezidenţiale), subliniază Lucian Isar. Specialistul ne-a declarat: „Astăzi (n.r. ieri), Guvernatorul Isărescu forţează o unanimitate în CA al BNR pentru a-şi ascunde practicile în umbra deciziei unui Comitet, aşa cum face şi în cazul dobânzii la aurul mutat în străinătate.
Reducerea creditării şi a posibilităţilor de restructurare a creditelor pe fondul unei frânări a creşterii economice produse deja de creşterea bruscă a dobânzilor va arunca România sub nivelul de creştere potenţială şi, probabil, în recesiune”.
*  Gradul maxim de îndatorare – 40% pentru creditele în lei şi 20% pentru cele în euro
Noile norme ale BNR vor fi aplicate atât băncilor, cât şi IFN-urilor şi societăţilor de leasing, măsura urmând să afecteze atât creditele ipotecare, cât şi pe cele de consum.
Gradul maxim de îndatorare va fi de 40% pentru creditele în lei şi de 20% pentru cele în euro, indiferent dacă împrumutul este de consum sau ipotecar, conform unui comunicat al BNR. Acesta arată: „Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţonării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia”.
Principalele obiective urmărite la modificarea Regulamentului BNR sunt simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare, potrivit comunicatului citat, care adaugă: „Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
Creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e)”.
Noile măsuri vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.
Banca Centrală ia o astfel de decizie pentru prima dată după 2007.
În prezent, gradul de îndatorare practicat de bănci la creditele ipotecare este de 50%-60% sau chiar 70% în cazul persoanelor cu venituri mari, conform informaţiilor din piaţă.
Referitor la subiect, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a precizat, recent: „Banca Naţională a României are ca principală sarcină asigurarea stabilităţii sistemului bancar. Deci, ei sunt preocupaţi ca băncile să nu-şi asume riscuri excesive, să nu dea împrumuturi unor persoane care nu pot să ramburseze acele împrumuturi şi în felul acesta să riscăm soliditatea întregului sistem bancar. Ce am discutat noi cu dânşii e prioritatea pe care noi o acordăm refinanţărilor, pentru că este important să existe concurenţă între bănci nu numai în a atrage noi clienţi, ci şi în a oferi condiţii mai bune celor care au luat deja de la o altă bancă credite şi este important ca un client să nu rămână captiv odată ce are un credit luat de la o bancă, ci dacă apar condiţii mai favorabile să se poată muta la o altă bancă. De aceea, suntem foarte mulţumiţi de intenţia Băncii Naţionale a României de a excepta de la limitele de îndatorare refinanţările”.
*  Dochia: „Restricţionarea creditării va afecta mai ales familiile cu venituri mici”
Noua reglementare a băncii centrale reprezintă o măsură de restricţionare a creditării care va afecta mai ales familiile cu venituri mici, a evidenţiat analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa ne-a precizat: „De altfel, banca centrală a şi spus că acesta este segmentul care îngrijorează, iar măsura este îndreptată spre a evita riscurile ce ar putea să apară. Îngrijorarea a apărut în urma unei creşteri bruşte a dobânzilor, care ar putea pune în dificultate debitorii.
În România, gradul de îndatorare este încă mic, comparativ cu celelalte ţări. De asemenea, gradul de provizionare este bun, cred că băncile au folosit criterii de evaluare a riscului destul de bine calibrate. Personal, nu percep un risc real în piaţă”.

Îndemnurile de până acum de creditare care veneau dinspre bănci către populaţie se redirecţionează, oarecum, către IMM-uri, unde gradul de creditare este destul de mic, specifică domnul Dochia. Economistul subliniază că, în acest domeniu, o bună parte dintre întreprinderi nu se încadrează să ia credite, riscurile sunt mult mai mari, iar gradul de neperformanţă este de multe ori mai mare decât în cazul companiilor mari şi al populaţiei.
Aurelian Dochia ne-a mai spus că explicaţia pentru faptul că BNR încearcă să intervină în piaţă este că se consideră că există un risc din cauza creşterii dobânzilor.