ȚARA STUPEFIANTELOR: În România au ajuns să se drogheze chiar și copiii de 11 ani

131 de persoane, printre care şi copii, au ajuns în primele nouă luni din acest an de urgenţă în spitalele din judeţul Timiş, din cauza consumului de droguri. Potrivit medicilor, se droghează chiar şi copii de 11 ani, iar canabisul este drogul cel mai consumat.

Subcomisarul de poliţie Adela Şleam, din cadrul Centrului Antidrog Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar în primele nouă luni din acest an, 131 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în unităţile de primiri urgenţe din spitalele din judeţul Timiş, după ce au consumat droguri.

Judeţul Timiş se află în topul naţional al consumului de droguri, însă reprezentanţii Centrului Antidrog Timişoara au precizat că acest lucru este cauzat de mai mulţi factori.

“Periodic se fac studii pentru a obţine date relevante cu privire la consumul de droguri. Potrivit ultimului studiu care s-a realizat de către Agenţia Naţională Antidrog, la nivelul judeţului Timiş, 11,1% dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite. Dintre aceştia, 6,8% au consumat cel puţin o dată în ultimele 12 luni, iar 3% au consumat cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Trendul este uşor ascendent, dar la nivelul judeţului Timiş trebuie să avem în vedere mai mulţi factori. Creşterea aceasta se înregistrează în contextul în care nivelul consumului a crescut în România şi în Europa. În ceea ce priveşte locul ocupat de România în domeniul consumului de droguri, suntem printre ultimele ţări din Europa, nu ocupăm locuri fruntaşe. În judeţul Timiş trebuie avut în vedere faptul că ne aflăm în zona de vest a ţării şi este un judeţ care este foarte tranzitat şi în contextul acesta consumul este mai ridicat. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi faptul că este centru universitar şi sunt tineri din mai multe judeţe ale ţării. Bucureşti este pe primul loc la consumul de droguri, Timişul este aproximativ la acelaşi nivel cu Clujul, Constanţa, Braşov. Deci, judeţele care au cumva aceleaşi caracteristici, care sunt centre universitare, în care nivelul de viaţă este destul de ridicat”, a explicat Adela Şleam.

”Problema cresterii consumului de droguri pleaca de la lipsa reala a programelor de prevenire, alternativelor oferite grupurilor vulnerabile non-consumatori precum si a lipsei de reactie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale responsabile cu Strategia Nationala Antidrog.

Multe autoritati cred ca doar Agentia Nationala Antidrog este responsabila, dar adevarul este ca Planul de Actiune aferent Strategiei cuprinde multe institutii responsabile: Primarii, Consilii judetene etc. Fara resurse financiare adecvate prevenirii si combaterii consumului, orice Strategie este nula si ineficienta. In ceea ce priveste prevalentele enuntate si faptul ca Romania nu este „fruntasa” in consumul de droguri, trebuie explicate cateva aspecte. Statisticile Agentiei nu cuprind 3 zone de consum – cluburi, comenzi pe internet si festivalurile de house sau electro. Care ar fi situatia pozitionarii Romaniei daca ar fi cuprinse si aceste 3 zone?

Romania in acest moment nu are Planul de Actiune 2017-2020 adoptat prin H.G. Daca nu exista baza prevenirii, cum poate fi aplicata Strategia de autoritati si cum poate fi preintampinat debutul tinerilor in consumul de droguri?

CIADO apreciaza ca pe fondul neaplicarii reale a Strategiei Nationale Antidrog, Planurilor de Actiune, adoptarea legislatiei cu mari intarzieri, in urmatorii ani vom discuta de cresteri cu pana la 50 % a actualelor prevalente”, ne-a declarat Gigel Lazăr, directorul Centrului Internațional Antidrog și Drepturile Omului (CIADO).