ALERTĂ. Căile Ferate au devenit pericol public – un tren a deraiat în drum spre Craiova

Un tremn mărfar a deraiat astăzi pe Magistrala 900 Caracal-Craiova. Din fericire, nu sunt răniți. Motivul: un pod de cale ferată s-a prăbușit. De ce? „În perioada interbelică, un automotor numit Săgeata Albastră străbătea distanţa Bucureşti – Timişoara în 5 ore. Acum, Săgeata Albastră străbate aceeaşi distanţă în 11 ore”. Aceasta este, în câteva cuvinte, povestea Căilor Ferate Române spusă de profesorul universitar de căi ferate, dr. ing. Ioan Sebeşan. România, o ţară cu tradiţie în material de căi ferate, îşi pune problema acum să renunţe la jumătate din calea ferată ca să nu trebuiască să o repare. Situația CFR este dezastruoasă: calea ferată a devenit efectiv pericol public, iar pentru a nu se produce nenorociri, trenurile circulă foarte încet.

Trafic feroviar blocat în județul Dolj, pe Magistrala 900 Caracal-Craiova, în localitatea Cârcea, după ce șapte vagoane ale unui tren de marfă au deraiat. Potrivit Centrului Infotrafic, traficul feroviar este blocat pe Magistrala 900 Caracal-Craiova, pe raza localităţii Cârcea (kilometrulCF 200+200), din cauza unui tren de marfă care a deraiat. Din fericire, nu sunt persoane rănite.

Potrivit reprezentanților ISU Dolj, vagoanele au deraiat în zona viaductului din Cârcea. ”Garnitura are în componență 23 de vagoane și locomotiva. Dintre acestea, șapte sunt deraiate”, au spus reprezentanții ISU Dolj.

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA informează că circulația feroviară este închisă începând cu ora 8.20 pe raza SRCF Craiova, între stațiile CF Malu Mare și Banu Mărăcine, din cauza deraierii unor vagoane din compunerea unui tren de marfă, aparținând operatorului privat GFR (Grup Feroviar Român).

Trenul, care avea în compunere 23 de vagoane și circula pe distanța Slobozia – Veche Curtici, transporta produse petroliere. Potrivit CFR, vagoanele deraiate s-au răsturnat în viaductul Cârcea.

”La fața locului se deplasează reprezentanții autorităților care vor ancheta cauzele producerii acestui incident, precum și echipele de specialiști care vor interveni pentru eliberarea gabaritului. În prezent un tren de călători a fost oprit în parcurs (IR 1797 – în stația CF Jianca) și așteaptă redeschiderea circulației”, arată Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA.

Locomotivele cu abur tractau trenurile de călători cu viteze de 110 kilometri pe oră

După ce calea ferată đevine oficial mijloc de transport în Anglia, în 1820, şi pe teritoriul actualei Românii apar primele trenuri în Banat (1854), Dobrogea (1860), Transilvania (1868), Moldova (1869), Oltenia (1857). Adică nu am fost chiar la capătul lumii din perspective căilor ferate. Se poate adăuga aici şi realizarea celui mai mare pod de cale ferată din Europa, la Cernavodă, în anul 1895, de către Anghel Saligny – pentru a avea o imagine de ansamblu a evoluţiei rapide a căilor ferate în ţara noastră.

Mai mult, în 1932 la Reşiţa şi în uzinele Malaxa din Bucureşti se fabricau locomotive cu abur capabile să tracteze trenurile de călători cu viteze de 110 kilometri pe oră…

România fabrica, cândva, vagoane pentru Orient Expres

”În perioada interbelică trenul de călători tras de locomotiva cu abur făcea distanţa Craiova – Bucureşti în 2 ore şi 20 de minute. Acum, locomotiva electrică o face în 4 ore şi jumătate”, a spus profesorul Ioan Sebeşan (foto). Sigur, nu locomotiva este de vină, dar involuţia noastră la capitolul viteză este atât de evidentă încât parcă am vrea să revedem la treabă bătrânele maşinării pufăitoare…

Tot în acea perioadă, România fabrica vagoane de călători de mare lux care intrau în componenţa unor trenuri de renume, cum este Orient Expres.

Trenurile occidentale circulă cu 200 km/h, ale noastre cu 29 km/h

”Am fost la o expoziţie de căi ferate, vehicule şi echipamente, în Germania. Nici nu există termen de comparaţie între ceea ce există acum în Occident şi ce avem noi. Suntem prea mult în urmă şi nu ştiu cum vom recupera acest handicap. Între războaie, am avut un director al Căilor ferate numit Stan Vidrighin, din Timişoara. În prima sa zi de lucru s-a înfiinţat la poarta instituţiei la ora 6,00. Portarul, care nu îl cunoştea, l-a întrebat ce vrea. Directorul a răspuns: am venit la muncă. Portarul l-a luat la trei păzeşte, nimeni nu venea la muncă mai devreme de ora 8,00, deşi programul începea cu două ore mai devreme. Vidrighin s-a legitimat, spre disperarea portarului, apoi s-a dus la birou. Când i-au venit subalternii la muncă, i-a adunat pe toţi şi le-a spus că de a doua zi, cine mai întârzie va pierde din salariu. Aşa a făcut Vidrighin din Căile Ferate Române a două armată a ţării. Doar astfel de oameni vor schimba ceva în sistem. În Occident viteza de 200 de kilometri pe oră la trenuri este ceva normal. Noi nici nu visăm la aşa ceva”, a mai spus Ioan Sebeşan. Sigur că nu putem visa, în măsura în care viteza medie de deplasare a trenurilor marfare, de pildă, din ţara noastră nu depăşeşte 29 de kilometri pe oră!

Adăugăm aici că proiectele de dezvoltare ale Căilor Ferate din România pregătesc scoaterea din uz a aproximativ jumătate din calea ferată, pentru a nu fi nevoie să o repare şi să o întreţină.

Astăzi ar trebui să primim despăgubiri

Astăzi, călătorii de pe căile ferate din Uniunea Europeană au dreptul de a cere decontarea a 25% până la 100% din prețul biletului, dacă trenurile au întârzieri și creează pagube pasagerilor. Astfel, călătorii europeni trebuie să fie despăgubiți dacă trenurile întârzie mai mult de 60 de minute. Aceasta se va aplica și în România doar din 3 decembrie 2019, întrucât derogarea primită de la UE prevede ca liniile ferate să fie reabilitate.

În Uniunea Europeană, călătorii primesc despăgubiri de 25% din prețul biletului dacă trenurile întârzie între 60 și 119 minute sau de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute. Despăgubirea poate ajunge la 100% plus cazarea pe o noapte la un hotel de trei stele – cameră single dacă întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi.