Războiul lui Gheorghe Doja: începutul sfârșitului pentru Regatul Ungariei

Astăzi se împlinesc 504 ani de la torturarea și executarea lui Gheorghe Doja, conducătorul  Războiului Țărănesc din anul 1514. Imediat după înăbușirea acestei revolte ardelenești, a apărut ”Tripartutul lui Weboczy” care elimină total românii din viața politică a Transilvaniei. Consecința a fost bătălia de la Mohacs, unde Ungaria a fost înfrântă de amata otomană condusă de Suleiman Magnificul și transformată în pașalâc. Explicația istoricilor: fără români, Ungaria s-a dovedit neputincioasă.

Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja (9 aprilie – 15 iulie 1514) a fost una dintre cele mai mari răscoale din istoria teritoriului de azi al României. Datorită amplorii, a programului și a consecințelor sale, răscoala este considerată a fi fost un adevărat război țărănesc. Se încadrează în frământările și răscoalele țărănești europene, cu aceleași caracteristici antifeudale, dar cu un program influențat de situația locală.

Conform studilor lăsate de istoricul Victor Papacostea, secolul XV a fost pentru Ungaria unul legat de lupta împotriva expansiunii Imperiului Otoman. În acestă luptă, rolul principal l-au jucat mici nobili români ardeleni. Dintre ei iese în evidență familia Corvineștilor, prin Iancu de Hunedoara, regent al Ungariei, apoi Matei Corvin, care devine regele Ungariei. După Matei, se curmă dinastia Corvineștilor de la conducerea acestui regat.

Între timp, spune istoricul Victor  Papacostea, nobilimea maghiară se dedulcește la o viață de lux și strălucire, sub influența culturală a nordului Italiei.

”Dar luxul și strălucirea italienilor erau hrănite de o burghezie bogată și întreprinzătoare, pe când nobilimea maghiară nu dispunea decât de veniturile producției agricole. Cheltuielile disproporționate în raport cu veniturile au împins la stoarcerea excesivă a supușilor și persecuția împotriva proprietății mijlocii din Transilvania și Banat, îndeosebi a celei secuiești și românești”, arată Victor Papacostea.

Urmarea a fost războiul țărănesc condus de Gheroghe Doja, un mic nobil din Dalnic, Covasna.

După înfrîngerea mișcării lui Doja, a apărut ”Tripartutul lui Weboczy”, prin care românii, inclusiv micii nobili români, nu mai au drepturi politice.

În acest condiții, Ungaria nu mai are susținerea militară a mici nobilimi românești, iar la 1526, la Mohacs, Regatul Ungariei se prăbușește sub lovitura sultanului Suleiman Magnificul. Buda devine pașalâc.

”De aici înainte, Transilvania devine mare principat și – descătușată de stăpânirea regatului maghiar – intră în legături politice tot mai strânse cu statul muntean și moldovean. Aceste legături vor duce pe nesimțite – în ciuda tuturor deosebirilor de rasă, de clasă sau regim politic – la proiectul de reconstruire a Daciei pentru care au luptat cu egală ardoare cei mai de seamă dintre principii moldoveni, ardeleni sau munteni – Petru Rareș, Sigismund Bathory, Mihai Viteazul, Radu Mihnea, Gabriel Betlen și atâția alți”, spune  Victor Papacostea în studiul ”Civilizație românească și civilizație balcanică”.