
Ce se întâmplă cu miliardele de bacterii bune după colonoscopie? Adevărul despre flora intestinală și greșeala pe care o fac mulți pacienți
Pregătirea pentru colonoscopie presupune consumul unor cantități mari de soluții laxative, care golesc aproape complet intestinul. Mulți pacienți se tem că această procedură distruge bacteriile benefice și că, ulterior, trebuie să urmeze obligatoriu un tratament cu probiotice. Medicii explică însă că microbiota intestinală are capacitatea de a se reface singură, de regulă în câteva săptămâni, iar alimentația joacă un rol important în acest proces.
Unde dispar bacteriile bune după pregătirea pentru colonoscopie
Intestinul uman găzduiește trilioane de microorganisme, care contribuie la digestie, la funcționarea sistemului imunitar și la menținerea sănătății digestive.
În timpul pregătirii pentru colonoscopie, soluțiile laxative elimină conținutul intestinal, inclusiv o parte dintre bacteriile prezente în acesta.
Totuși, procedura nu acționează asemenea unui antibiotic. Scopul său nu este distrugerea microorganismelor, ci curățarea colonului pentru ca medicul să poată examina mucoasa intestinală.
O parte dintre bacterii rămân în stratul de mucus care acoperă pereții intestinului, contribuind ulterior la refacerea microbiotei.
Studiile arată că, la majoritatea persoanelor sănătoase, modificările produse de pregătirea intestinală sunt temporare, iar compoziția microbiotei tinde să revină spre nivelul anterior în câteva săptămâni.
Primele 24 de ore după colonoscopie. Ce trebuie să facă pacienții
Una dintre cele mai importante recomandări după colonoscopie este refacerea echilibrului hidric.
Soluțiile utilizate pentru curățarea intestinului provoacă eliminarea unei cantități importante de lichide, iar unele persoane pot prezenta semne de deshidratare.
Medicii recomandă consumul de apă, supe și alte lichide, iar în anumite situații pot fi utile băuturile care conțin electroliți.
Alimentația poate fi reluată treptat, cu porții mici și preparate ușor de tolerat, în funcție de indicațiile primite după investigație.
Balonarea apărută în primele ore nu indică neapărat o problemă a florei intestinale. Aceasta este provocată frecvent de aerul sau dioxidul de carbon introdus în colon în timpul examinării.
Disconfortul dispare, de regulă, în câteva ore.
De ce poate lipsi scaunul timp de 2-3 zile
O altă situație care îi îngrijorează pe pacienți este absența scaunului după colonoscopie.
Medicii explică faptul că acest fenomen poate fi normal, deoarece intestinul a fost golit aproape complet înaintea procedurii.
Astfel, poate dura una, două sau chiar trei zile până la reluarea tranzitului intestinal obișnuit.
În absența durerilor importante, a vărsăturilor sau a altor simptome îngrijorătoare, această întârziere nu reprezintă neapărat o complicație.
Alimentele care ajută la refacerea florei intestinale
Începând cu a doua zi, majoritatea pacienților pot reveni treptat la alimentația obișnuită, dacă medicul nu a recomandat restricții speciale.
Fibrele alimentare sunt importante deoarece reprezintă o sursă de hrană pentru numeroase bacterii benefice din intestin.
Printre alimentele recomandate se numără:
- Legumele și fructele proaspete;
- Ovăzul și cerealele integrale;
- Fasolea, lintea și alte leguminoase;
- Iaurtul și chefirul cu culturi vii;
- Varza murată și alte alimente fermentate, dacă sunt bine tolerate.
Introducerea fibrelor trebuie făcută progresiv, mai ales în cazul persoanelor care prezintă balonare sau disconfort digestiv.
Pacienții cărora li s-au îndepărtat polipi trebuie să respecte cu prioritate recomandările alimentare primite de la medic.
Probioticele sunt obligatorii după colonoscopie?
Una dintre cele mai răspândite idei este că orice pacient trebuie să ia probiotice după pregătirea intestinală.
În realitate, dovezile științifice disponibile nu demonstrează clar că administrarea de rutină a probioticelor accelerează refacerea microbiotei la persoanele sănătoase.
Prin urmare, acestea nu sunt obligatorii după colonoscopie.
Unele persoane pot alege să consume alimente fermentate sau să utilizeze suplimente probiotice, însă beneficiile diferă în funcție de produs și de particularitățile fiecărui pacient.
Persoanele cu imunitate sever compromisă sau cu afecțiuni importante trebuie să discute cu medicul înainte de administrarea suplimentelor care conțin microorganisme vii.
Semnele de alarmă care impun consult medical
Deși colonoscopia este considerată o procedură sigură, anumite simptome apărute ulterior necesită evaluare medicală.
Printre acestea se numără durerile abdominale puternice sau persistente, febra, vărsăturile repetate și sângerările rectale abundente.
După îndepărtarea unor polipi pot apărea mici urme de sânge, însă eliminarea unei cantități mari de sânge sau a cheagurilor necesită evaluare medicală urgentă.
De asemenea, diareea persistentă, semnele de deshidratare sau agravarea stării generale trebuie discutate cu un specialist.

Specialistul poate fi contactat la telefonul 0750 420 793, pe pagina de facebook Dr. Cristian Blăjuț
și pe siteul Dr. Blăjuț Cristian https://drblajut.ro/?fbclid=IwY2xjawVueBZleHRuA2FlbQIxMABwZG9mBWJyaWQRMWIzTWVWTnBWRkw1OUxrcWRzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEfu05389PJyS-F57cGjgiXUG6LqBUHVm0TFJo8aUnYEyaAfokWcNw0tZVR5tc_aem_UlhDmIFk6_aCU-aVXp7JVQ
Colonoscopia nu distruge definitiv flora intestinală
Specialiștii subliniază că pregătirea pentru colonoscopie produce modificări temporare ale microbiotei, nu o distrugere definitivă a bacteriilor benefice.
În cele mai multe cazuri, organismul își reface treptat echilibrul intestinal, fără să fie nevoie de tratamente speciale.
Hidratarea corespunzătoare, reluarea alimentației și consumul de fibre, atunci când sunt tolerate, contribuie la recuperarea după investigație.
Medicii atrag atenția că teama de pierdere a florei intestinale nu ar trebui să determine amânarea colonoscopiei, o investigație esențială pentru depistarea polipilor, a cancerului colorectal și a altor afecțiuni digestive.


