
Colonoscopia ar putea fi evitată? 5 alternative pentru depistarea cancerului de colon. Ce trebuie să știe românii trecuți de 45 de ani
Colonoscopia este una dintre cele mai importante investigații pentru depistarea cancerului colorectal, însă teama de procedură îi determină pe mulți oameni să amâne ani întregi controlul medical. Există, totuși, mai multe alternative, de la analize simple din scaun până la capsule cu cameră video și teste moderne de sânge. Medicii atrag însă atenția că niciuna dintre aceste metode nu poate înlocui complet colonoscopia, mai ales atunci când există simptome sau suspiciuni de boală.
1. Testul din scaun pentru sânge ascuns. Cea mai simplă alternativă
Testul imunochimic fecal, cunoscut sub denumirea de FIT, este una dintre cele mai accesibile metode de screening pentru cancerul colorectal.
Investigația presupune recoltarea unei mici probe de scaun, acasă, fără pregătirea specială necesară unei colonoscopii.
Analiza urmărește identificarea unor cantități foarte mici de sânge, care nu pot fi observate cu ochiul liber.
Metoda este utilizată în programele de screening din numeroase țări, însă are și limite importante.
Polipii intestinali, în special cei mici, nu sângerează întotdeauna. Din acest motiv, un rezultat negativ nu exclude complet existența unor leziuni.
Testul trebuie repetat periodic, în funcție de programul de screening și recomandarea medicului, de regulă anual sau la doi ani.
2. Testele ADN din scaun. Pot identifica modificări asociate cancerului
O altă metodă modernă presupune analiza unei probe de scaun pentru identificarea sângelui și a unor modificări genetice asociate cancerului colorectal.
Aceste teste pot detecta anumite leziuni pe care testul FIT le-ar putea rata.
Totuși, sensibilitatea mai mare vine și cu un dezavantaj: există posibilitatea unor rezultate fals pozitive, care necesită investigații suplimentare.
În cazul unui rezultat pozitiv, pacientul trebuie să efectueze o colonoscopie pentru stabilirea diagnosticului.
3. Colonoscopia virtuală. Investigație CT în locul endoscopului
Colonoscopia virtuală, numită și colonografie CT, utilizează tomografia computerizată pentru examinarea colonului.
Spre deosebire de colonoscopia clasică, procedura nu presupune introducerea unui endoscop pe întreaga lungime a intestinului gros.
Cu toate acestea, pacientul trebuie să efectueze pregătirea intestinului, iar colonul este destins cu aer sau dioxid de carbon prin intermediul unei sonde rectale.
Investigația implică și expunerea la o doză de radiații.
Un alt dezavantaj este că anumite leziuni mici sau plate pot fi mai greu de identificat.
Dacă sunt descoperiți polipi care necesită îndepărtare, pacientul va avea nevoie ulterior de colonoscopie clasică.
4. Capsula endoscopică. O cameră video care traversează intestinul
Una dintre metodele care atrag tot mai mult interes este capsula endoscopică pentru colon.
Pacientul înghite o capsulă de mici dimensiuni, dotată cu o cameră video, care transmite imagini pe măsură ce traversează tubul digestiv.
La prima vedere, metoda pare mult mai confortabilă decât colonoscopia obișnuită.
Există însă câteva limite importante.
Pregătirea intestinului este riguroasă și poate fi chiar mai solicitantă decât în cazul colonoscopiei clasice.
În plus, investigația nu este disponibilă în toate unitățile medicale și nu permite prelevarea de biopsii sau îndepărtarea polipilor.
Capsula poate reprezenta o alternativă în anumite situații, dar nu este potrivită pentru fiecare pacient.
5. Analizele de sânge. Pot depista cancerul de colon?
Cercetările medicale au dus la dezvoltarea unor teste de sânge care urmăresc identificarea unor semnale biologice asociate cancerului colorectal.
Acestea pot fi utile în anumite programe de screening, dar au limitări importante, mai ales în identificarea polipilor precanceroși.
De asemenea, markerii tumorali utilizați în practica medicală, precum CEA, nu sunt recomandați ca teste de screening pentru depistarea cancerului colorectal la persoanele fără simptome.
Valorile lor pot fi normale chiar și în prezența bolii.
Prin urmare, o analiză de sânge cu rezultate normale nu garantează absența cancerului de colon.
De ce colonoscopia rămâne investigația de referință
Principalul avantaj al colonoscopiei este că permite nu doar identificarea leziunilor, ci și intervenția asupra acestora.
În timpul aceleiași proceduri, medicul poate examina mucoasa colonului, poate preleva biopsii și poate îndepărta polipii.
Eliminarea polipilor precanceroși poate preveni apariția unor forme de cancer colorectal.
În schimb, celelalte investigații au în principal rol de depistare.
Dacă un test de screening din scaun sau din sânge este pozitiv, colonoscopia este necesară pentru evaluarea rezultatului.
Când nu trebuie amânată colonoscopia
Medicii avertizează că alternativele neinvazive sunt destinate în special persoanelor fără simptome și cu risc obișnuit de cancer colorectal.
Situația este diferită atunci când apar semne care necesită evaluare medicală, precum:
- Sângerări rectale sau sânge vizibil în scaun.
- Anemie fără o cauză cunoscută.
- Modificări persistente ale tranzitului intestinal.
- Scădere inexplicabilă în greutate.
- Antecedente personale de polipi sau rude apropiate diagnosticate cu cancer colorectal.
Deși sângerările pot avea cauze frecvente și benigne, precum hemoroizii sau fisurile anale, acestea nu trebuie atribuite automat unor asemenea afecțiuni fără evaluare medicală.
Cristian Blăjuț, poate fi contactat la telefonul 0750 420 793 și pe pagina de web dr. cristianblajuț.


Pentru persoanele care se tem de durere sau disconfort, colonoscopia poate fi efectuată cu sedare, după evaluarea medicală și anestezică.
În multe cazuri, pacientul nu resimte procedura sau își amintește foarte puțin din timpul acesteia.
Pregătirea intestinului rămâne una dintre cele mai neplăcute etape, însă este esențială pentru obținerea unor rezultate corecte.
În cazul unei colonoscopii normale, efectuate complet și cu pregătire adecvată, la o persoană cu risc obișnuit, următorul screening prin colonoscopie este recomandat, de regulă, după zece ani.
După 45 de ani, screeningul poate salva vieți
În funcție de ghidurile medicale și de programul național aplicabil, screeningul cancerului colorectal poate începe de la 45 sau 50 de ani pentru persoanele cu risc obișnuit.
În cazul celor cu antecedente familiale sau alți factori de risc, investigațiile pot fi recomandate mai devreme.
Specialiștii subliniază că alegerea metodei trebuie făcută împreună cu medicul, ținând cont de vârstă, simptome, antecedente și disponibilitatea investigațiilor.
Un test de screening efectuat la timp este mai util decât o investigație amânată ani întregi din cauza fricii.
Mesajul esențial este că există alternative la colonoscopie pentru anumite categorii de pacienți, dar niciuna nu oferă toate avantajele acesteia, în special posibilitatea îndepărtării polipilor înainte ca aceștia să devină canceroși.


