148 de orașe din România ar putea dispărea de pe harta administrativă! PSD pregătește o reformă majoră. Stațiuni celebre, pe lista schimbărilor

România ar putea trece prin cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. Nu mai puțin de 148 de orașe și municipii riscă să își piardă actualul statut administrativ, iar numărul județelor ar putea fi redus drastic, potrivit scenariilor analizate în PSD. Printre localitățile vizate se numără stațiuni turistice celebre, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Sovata și Eforie.

Reforma pregătită de social-democrați ar putea redesena harta administrativă a României, afectând primării, consilii locale și actualele structuri de conducere din administrația publică.

148 de orașe și municipii, sub pragul de 10.000 de locuitori

Potrivit datelor recensământului din 2021, 146 de orașe și două municipii, Orșova și Beiuș, au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Dacă acest prag demografic ar fi aplicat în viitoarea reorganizare administrativ-teritorială, localitățile respective ar putea fi transformate în comune sau comasate cu alte unități administrative.

Situația este și mai complicată pentru 38 dintre aceste orașe, care au sub 5.000 de locuitori, deși funcționează în continuare cu structuri administrative specifice mediului urban.

Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reorganizare, susține că populația va reprezenta un criteriu important, dar nu singurul.

Sinaia, Predeal, Bușteni și Eforie ar putea pierde statutul de oraș

Pe lista localităților care nu ating pragul de 10.000 de locuitori se regăsesc unele dintre cele mai cunoscute destinații turistice ale României.

Potrivit recensământului, situația este următoarea:

  • Sinaia – 9.071 de locuitori
  • Bușteni – 8.368 de locuitori
  • Predeal – 4.020 locuitori
  • Băile Herculane – 3.787 de locuitori
  • Băile Tușnad – 1.372 de locuitori
  • Borsec – 2.391 de locuitori
  • Eforie – 8.630 de locuitori
  • Techirghiol – 8.061 de locuitori
  • Sulina – 3.118 locuitori

Aceste orașe nu vor dispărea fizic de pe hartă, însă ar putea pierde statutul administrativ urban dacă viitoarea reformă va impune criterii demografice stricte.

Județul Vâlcea, cel mai afectat. Nouă orașe pe listă

Județul Vâlcea conduce clasamentul localităților urbane cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

Nouă orașe ar putea fi vizate: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.

În județul Suceava sunt opt orașe sub prag, în timp ce Maramureș și Sibiu au câte șapte.

Județele Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș au fiecare câte șase localități urbane care nu îndeplinesc criteriul demografic analizat.

România ar putea rămâne cu numai 15 județe

Reorganizarea nu s-ar limita la orașe și comune.

Unul dintre scenariile discutate în PSD presupune reducerea numărului de județe de la 41 la numai 15, pornind de la actuala organizare teritorială a Curților de Apel.

Aplicarea acestei variante ar însemna comasarea a 26 de județe și modificarea profundă a actualelor granițe administrative.

Dragoș Benea, PSD, a precizat însă că modelul celor 15 județe reprezintă doar o variantă de lucru, fără să existe o decizie finală.

Eurodeputatul PSD, Dragoș Benea
Eurodeputatul PSD, Dragoș Benea

Primării comasate și funcții administrative eliminate

Principalul argument invocat în favoarea reorganizării îl reprezintă reducerea cheltuielilor publice și creșterea capacității administrațiilor locale de a atrage investiții.

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a declarat că, în județul său, nici 20% dintre primării nu reușesc să își acopere cheltuielile salariale din venituri proprii.

Acesta consideră necesară reducerea numărului de structuri administrative și a funcțiilor de conducere.

O asemenea reformă ar putea duce la dispariția unor posturi de primari, viceprimari și consilieri locali, în funcție de modul în care vor fi realizate comasările.

Când ar putea fi schimbată harta României

Deocamdată, proiectul PSD, se află în faza discuțiilor și a analizelor politice.

Nu există o listă oficială definitivă a orașelor care vor deveni comune și nici o hotărâre privind reducerea numărului județelor.

În stabilirea viitoarei organizări administrative ar urma să conteze populația, situația financiară a primăriilor, serviciile publice și perspectivele de dezvoltare economică.

Cert este că, dacă reforma propusă de PSD, va fi pusă în aplicare, România ar putea avea o hartă administrativă foarte diferită de cea actuală, iar zeci de localități cunoscute ar putea pierde statutul de oraș.