Alertă la Cernavodă! Reactorul 1 repornește după 3 luni, dar o problemă veche de 23 de ani îl poate opri din nou. România riscă noi dificultăți energetice

Centrala nucleară de la Cernavodă a început să producă din nou energie electrică, după mai bine de trei luni în care Reactorul 1 a fost oprit din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Repornirea unității reprezintă o veste importantă pentru sistemul energetic național, însă specialiștii avertizează că pericolul unei noi opriri nu a dispărut. Problema este cunoscută încă din 2003, iar soluțiile discutate de-a lungul anilor nu au fost implementate.

Reactorul 1 a început să livreze energie în rețeaua națională

Vineri, 6 noiembrie, Reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost repornit, după ce fusese oprit pe 28 iulie, din cauza debitului redus al Dunării.

La ora 16:27, unitatea livra deja 42 MW în Sistemul Energetic Național, reprezentând aproximativ 0,74% din producția totală de electricitate a României din acel moment.

Puterea reactorului urmează să crească treptat, conform procedurilor de siguranță, până la atingerea capacității normale de aproximativ 700 MW.

Potrivit calendarului anunțat, funcționarea la capacitate nominală este programată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00.

Revenirea acestei capacități de producție este importantă într-o perioadă în care România se confruntă cu dificultăți în asigurarea necesarului de energie electrică.

Problema veche de 23 de ani care amenință centrala

Deși Reactorul 1 a fost repornit, nivelul scăzut al Dunării continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră.

Expertul în energie Cosmin Gabriel Păcuraru avertizează că situația actuală este departe de a fi rezolvată.

La momentul opririi Reactorului 1, pe 28 iulie, nivelul Dunării ajunsese la minus 194 de centimetri. Ulterior, pe 13 august, Reactorul 2 a fost oprit când nivelul coborâse la minus 234 de centimetri.

Potrivit specialistului, nivelul apei se situa recent la minus 224 de centimetri, cu doar zece centimetri peste valoarea înregistrată la oprirea celui de-al doilea reactor.

Această diferență redusă arată că o nouă scădere a nivelului apei poate determina oprirea producției.

Centrala utilizează apa dintr-un bazin conectat la Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru răcirea instalațiilor. Dacă nivelul apei scade sub limitele tehnice necesare, funcționarea reactoarelor nu mai poate fi menținută în condiții de siguranță.

Soluții cunoscute din 2003, dar neaplicate

Problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării au fost semnalate încă din anul 2003, iar o situație asemănătoare s-a repetat în 2012.

Potrivit expertului Cosmin Gabriel Păcuraru, autoritățile și conducerile succesive ale instituțiilor responsabile au avut la dispoziție peste două decenii pentru identificarea și aplicarea unor soluții.

Printre variantele discutate s-au numărat adâncirea canalului de alimentare cu apă, construirea unui bazin de acumulare mai mare și instalarea unor turnuri de răcire.

Aceste investiții ar fi putut reduce dependența centralei de variațiile nivelului Dunării.

Specialistul consideră că lipsa unor asemenea măsuri a menținut vulnerabilitatea uneia dintre cele mai importante capacități de producție a energiei electrice din România.

Probleme și la alte centrale electrice din România

Situația de la Cernavodă este cu atât mai importantă cu cât și alte unități de producție se confruntă cu dificultăți.

Expertul indică probleme de funcționare la centrala OMV Petrom Brazi, CET Vest București și hidrocentrala Porțile de Fier I, unde anumite grupuri energetice sunt indisponibile sau funcționează la capacitate redusă.

În aceste condiții, repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă poate contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național.

Totuși, revenirea unui reactor nu elimină vulnerabilitățile structurale ale producției de energie.

Din 2027, Reactorul 1 ar urma să fie oprit pentru încă 3 ani

O nouă provocare se conturează pentru sistemul energetic românesc.

Potrivit informațiilor prezentate de Cosmin Gabriel Păcuraru, Reactorul 1 ar urma să intre într-un amplu proces de retehnologizare începând cu 1 ianuarie 2027.

Lucrările de la Cernavodă, sunt estimate să dureze aproximativ trei ani, perioadă în care unitatea nu va mai produce electricitate.

Această oprire planificată este diferită de cea provocată de nivelul scăzut al Dunării, dar va necesita compensarea capacității pierdute prin alte surse de producție.

În lipsa unor investiții și a unei planificări eficiente, indisponibilitatea simultană a mai multor capacități energetice poate amplifica dificultățile sistemului național.

România a câștigat timp, dar problema rămâne

Repornirea Reactorului 1 de la Cernavodă aduce înapoi o capacitate importantă de producție, într-un moment în care consumul de energie începe să crească odată cu apropierea iernii.

Cu toate acestea, avertismentul specialiștilor rămâne: fără investiții în infrastructura de alimentare cu apă și fără soluții pentru celelalte capacități energetice indisponibile, România poate ajunge din nou în situația de a opri producția nucleară din cauza secetei.

După 23 de ani de la primele semnale de alarmă, problema de la Cernavodă continuă să ridice întrebări privind responsabilitatea autorităților și siguranța aprovizionării cu energie electrică.