România rămâne fără energie nucleară. Reactorul 2 de la Cernavodă este oprit din cauza nivelului critic al Dunării

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă este oprită controlat joi, 13 august, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. În jurul prânzului, reactorul va ajunge la putere zero și va fi deconectat de la Sistemul Energetic Național.

Cum și Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită de la sfârșitul lunii iulie, România rămâne temporar fără producție de energie nucleară. Autoritățile susțin că alimentarea populației nu este în pericol, deficitul urmând să fie compensat prin alte surse interne și importuri.

Oprirea controlată a Reactorului 2 de la Cernavodă a început joi dimineață, la ora 07.00. Puterea unității este redusă treptat, iar în jurul prânzului generatorul urmează să fie deconectat complet de la Sistemul Energetic Național.

Decizia nu a fost provocată de o defecțiune tehnică sau de un incident nuclear, ci de seceta prelungită și de scăderea alarmantă a nivelului Dunării. Apa fluviului este necesară pentru răcirea instalațiilor centralei, iar funcționarea reactorului nu mai poate continua în condiții normale și sigure.

„În jurul prânzului vom fi la putere zero și deconectați de la Sistemul Energetic Național”, au explicat reprezentanții centralei, citați de Libertatea.

Unitatea 2 produce în condiții normale aproximativ 700 MW. Odată cu retragerea sa din sistem, România pierde și ultima sursă de producție nucleară aflată în funcțiune.

Ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite

Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă a fost oprită încă din 28 iulie, tot din cauza nivelului redus al Dunării. Cele două reactoare asigură, împreună, aproximativ 1.400 MW și în jur de 18-20% din producția de energie electrică a României.

Oprirea simultană a ambelor unități reprezintă o situație extrem de dificilă pentru Sistemul Energetic Național, mai ales în condițiile în care seceta afectează și producția hidro, iar centralele eoliene și fotovoltaice depind de condițiile meteorologice.

Problemele cele mai mari pot apărea seara, în intervalul în care producția fotovoltaică scade rapid, iar consumul populației rămâne ridicat. Tocmai de aceea, Ministerul Energiei le-a cerut populației și companiilor să reducă pe cât posibil consumul între orele 19.00 și 23.00.

Autoritățile subliniază însă că oprirea Reactorului 2 nu înseamnă că România va rămâne fără electricitate și că, în acest moment, nu sunt anunțate întreruperi pentru consumatorii casnici.

Energia pierdută va fi înlocuită din mai multe surse

Ministerul Energiei a pregătit mai multe variante pentru compensarea producției pierdute. Printre acestea se află creșterea producției eoliene și hidro, pornirea unor grupuri energetice aflate în rezervă și majorarea importurilor.

Pentru următoarele șapte zile este estimată o producție eoliană medie de aproximativ 525 MW. În funcție de intensitatea vântului, aceasta poate varia însă foarte mult, de la aproximativ 100 MW până la un maximum de 1.560 MW.

O altă rezervă este grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, care are o putere instalată de 330 MW. Grupul poate fi pornit dacă Dispecerul Energetic Național consideră că este necesară suplimentarea producției.

Hidroelectrica ar putea furniza cel puțin 300 MW suplimentari, în limitele tehnice ale centralelor și în funcție de cantitatea de apă disponibilă. Și această sursă este însă afectată de seceta severă.

România poate recurge și la importuri. Potrivit Ministerului Energiei,  capacitatea transfrontalieră disponibilă ajunge la aproximativ 4.000 MW.

„Aceste resurse, împreună cu producția eoliană și celelalte opțiuni disponibile în sistem, oferă Dispecerului Energetic Național posibilitatea de a compensa deficitul de producție generat de oprirea Unității 2”, a transmis instituția.

Nu toate capacitățile vor fi activate simultan. Dispecerul Energetic Național va decide în timp real ce surse trebuie folosite, în funcție de consum, producție și energia disponibilă pe piețele din țările vecine.

Oprirea reactorului nu înseamnă oprirea răcirii

Procedura de oprire se desfășoară etapizat. Mai întâi este redusă puterea reactorului și, implicit, cantitatea de energie livrată în rețeaua națională. Generatorul este apoi deconectat de la sistem, iar reactorul este adus în stare oprită.

Sistemele de răcire trebuie să rămână însă active și după oprirea reacției nucleare. Combustibilul continuă să genereze căldură reziduală, care trebuie evacuată în condiții de siguranță. Din acest motiv, nivelul Dunării rămâne important inclusiv după deconectarea unității.

Directorul Centralei de la Cernavodă a precizat că operațiunea este una controlată și că nu există o situație de urgență nucleară. Măsura are tocmai rolul de a menține instalațiile în condiții de deplină siguranță.

Autoritățile au încercat să mențină reactorul în funcțiune

În ultimele săptămâni au fost luate măsuri fără precedent pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către centrală. Au fost realizate dragări ale albiei, a fost îndepărtată prin explozie controlată o stâncă ce bloca parțial curgerea apei și au fost scufundate patru barje încărcate cu piatră pe Brațul Bala.

Barajul improvizat a modificat temporar circulația apei și a permis creșterea nivelului în zona Cernavodă. Intervențiile au prelungit funcționarea Reactorului 2 cu mai multe zile, dar nu au putut compensa integral scăderea continuă a debitului fluviului.

La intrarea Dunării în România este prognozat un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, mult sub media normală a lunii august. Minimul ar urma să ajungă în zona Cernavodă în jurul datei de 17 august.

Repornirea reactoarelor va depinde de evoluția nivelului Dunării și de parametrii tehnici ai centralei. Până atunci, România va trebui să își acopere necesarul de electricitate fără energie nucleară, într-o perioadă în care seceta și canicula exercită o presiune uriașă asupra întregului sistem energetic.