ULTIMA ORĂ! O lege pentru diaspora, se dorește blocată în Parlament! USR nu vrea să-I ajute pe românii din afara țării

O inițiativă legislativă care vizează activitatea consulară și care îi privește direct pe românii din diaspora a ajuns în centrul unei dispute parlamentare. Proiectul L548/2026 a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, însă traseul său s-a complicat la Comisia pentru politică externă a Senatului.

Propunerea legislativă modifică și completează Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară și este inițiată de deputații neafiliați Dumitrița Albu, Andrei Csillag, Gheorghe-Petru Pîclișan și Aurora-Tasica Simu. Senatul este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a spus „DA”

Un element important în traseul proiectului este poziția Consiliului Legislativ. Instituția a emis avizul nr. 766, favorabil propunerii legislative. Fișa oficială a Senatului consemnează primirea acestuia la 27 august 2026.

Avizul favorabil nu înseamnă adoptarea legii, ci reprezintă analiza de specialitate a Consiliului Legislativ asupra inițiativei și permite continuarea procedurii parlamentare.

Aviz favorabil și de la Comisia pentru egalitate de șanse

Proiectul a trecut și prin Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senat.

Potrivit documentului oficial al comisiei, propunerea a primit aviz favorabil. Este al doilea punct favorabil important în traseul legislativ al inițiativei.

În paralel, Consiliul Economic și Social a avut o poziție diferită, transmițând un aviz negativ la 27 august.

Comisia pentru politică externă, punctul în care proiectul s-a blocat

După avize, proiectul a ajuns la Comisia pentru politică externă, care este sesizată în fond și trebuie să întocmească raportul asupra inițiativei. Pagina oficială a Senatului confirmă că proiectul L548/2026 a fost trimis acestei comisii pentru raport, cu termen 15 septembrie.

Comisia pentru politică externă a dat o soluție negativă proiectului.

Astfel, proiectul care primise undă verde de la Consiliul Legislativ și aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului și egalitate de șanse s-a lovit de opoziție tocmai în comisia de specialitate pentru politica externă.

„Senatorii USR nu vor să voteze o lege care îi ajută foarte mult pe românii din diaspora. Legea urmărește consolidarea reprezentativității statului român în străinătate, prin instituirea unor standarde obiective de competență.

Adoptarea acesteia va contribui la îmbunătățirea comunicării cu cetățenii români din diaspora, la promovarea identității naționale și la creșterea încrederii comunităților românești în instituțiile statului.

Colegii mei de la Senat mi-au spus că cei de la USR sunt ofticați că nu este o inițiativă a lor, motiv pentru care vor găsi tot felul de «argumente» pentru a o respinge. Este un gest incalificabil, de dispreț față de românii din diaspora, dar și o pată asupra imaginii României în străinătate.

Nu este posibil, este chiar strigător la cer, ca un reprezentant al statului român să nu rupă o boabă românește, limba țării pe care o reprezintă.

O somez pe doamna ministru Oana Țoiu să nu mai gireze oameni pe la ambasade și consulate care habar nu au de limba română. S-ar putea ca românilor din diaspora să nu le placă deloc acest lucru”, declară inițiatoarea legii, deputata UNIT Dumitrița Albu.

Ce prevede proiectul

Conform fișei legislative oficiale, inițiativa urmărește modificarea Legii nr. 62/2019 și „consolidarea cadrului normativ aplicabil funcționarilor consulari onorifici ai României”. Printre modificările urmărite se află instituirea unui nivel minim de cunoaștere a limbii române și creșterea transparenței activității consulilor onorifici.

Inițiatorii consideră că modificările sunt necesare pentru ca persoanele care reprezintă România în această calitate să poată comunica în limba română și să existe reguli mai clare privind activitatea lor.

Bătălia legislativă nu s-a încheiat

Proiectul este înregistrat la Senat cu numărul L548/2026, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Termenul de adoptare tacită indicat în fișa legislativă este 16 octombrie 2026.

Prin urmare, un raport negativ al Comisiei pentru politică externă nu echivalează singur cu respingerea definitivă a legii. Propunerea trebuie să-și continue traseul parlamentar, iar votul legislativ va decide soarta ei.