Avocatul Poporului s-a autosesizat. Un român are nevoie de ajutor

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul unui sportiv din Braşov, diagnosticat cu cancer, căruia i se refuză decontarea tratamentului efectuat în Franţa

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul unui sportiv din Braşov, diagnosticat cu cancer, căruia i se refuză decontarea tratamentului efectuat în Franţa. Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a art. 34 din Constituţia României privind dreptul la ocrotirea sănătăţii.

Un sportiv braşovean a prezentat, în 6 ianuarie 2018, pe blogul său, sub titlul „Sistemul medical creat de oameni sănătoşi (împotriva cancerului. Ep.15)”, faptul că, în luna octombrie 2017, a solicitat Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Braşov, în baza documentelor medicale, să i se deconteze costurile medicale ale tratamentului din Franţa, care se ridică la 7.000 de euro. Atletul, diagnosticat, în decembrie 2016, cu o formă rară de cancer (melanom de mucoasă bucală), a urmat în Marsilia un tratament (radiochirurgie) Gama Knife în luna august 2017. Odată întors în România, în urma solicitării sale de decontare, CJAS Braşov a concluzionat că biletul de trimitere al pacientului nu este în format unicat – format care, potrivit susţinerilor sportivului, este solicitat pentru tratamentul în România şi nu pentru cel din străinătate. Astfel, potrivit celor menţionate de către cetăţeanul braşovean, „Revenind la trimiterea unicat, deşi am toate documentele care atestă că am fost acolo şi spitalul de acolo atestă asta prin biletul de ieşire din spital, cei de la C.A.S. se ascund după nişte hotărâri de guvern şi ordine care nu ţin deloc cont de urgenţa unui caz sau a unei situaţii, plus că sună de tot râsul să îmi ceri o trimitere unicat şi să mă intrebi de ce nu mi-a dat medicul oncolog aşa ceva, păi e simplu în Franţa nu dau doi bani pe ea, iar în România nu aveam unde să merg deci să mi-o dea să ce??”. Pe acelaşi subiect, sportivul braşovean scria pe blog şi pe reţeaua de socializare Facebook, în decembrie 2017: „am depus în octombrie dosarul la CAS Brasov, de unde după o lună mi s-a spus ca lipsesc nişte hârtii, ok am zis, am trimis hârtiile după încă două săptămâni, mai primesc un mail ştiţi mai lipseşte o hârtie pe bune? cam asta e ţara în care trăim noi cu birocraţia care nu aşteaptă deloc în cazul bolnavilor de cancer, aştept din nou un răspuns din partea CAS Brasov, care mi se pare mie că trag de timp”.

Avocatul Poporului precizează că, potrivit art.1 din Normele metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.304/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anumite tipuri de asistenţă medicală (pentru PET-CT în regim ambulatoriu), este necesară o aprobare prealabilă, şi anume, biletul de trimitere însoţit de decizia de aprobare emisă de comisia de experţi de la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

În dreptul european, Directiva 2011/24/UE, din 9 martie 2011, privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere reglementează modul în care se efectuează, de către statul afiliat, rambursarea costurilor suportate de către pacient cu asistenţa medicală transfrontalieră, inclusiv asistenţa medicală care poate face obiectul autorizării prealabile, dar şi procedurile administrative privind asistenţa medicală transfrontalieră. Astfel, art.9 din aceeaşi directivă reglementază faptul că „statele membre stabilesc termene rezonabile până la care cererile referitoare la asistenţa medicală transfrontalieră trebuie să fie prelucrate şi acestea sunt făcute publice în prealabil. La analizarea cererilor referitoare la asistenţa medicală transfrontalieră, statele membre ţin seama de:

a) starea patologică specifică;

b) gradul de urgenţă şi circumstanţele individuale”.

De asemenea, statele membre garantează faptul că toate deciziile individuale privind recurgerea la asistenţă medicală transfrontalieră şi rambursarea costurilor asistenţei medicale acordate într-un alt stat membru sunt motivate corespunzător şi sunt supuse, de la caz la caz, reexaminării şi pot fi, de asemenea, contestate în justiţie, incluzând prevederea de măsuri provizorii.”,spune Ciorbea.