Secretele dispariției tehnologiei CANDU din România
Ultima Ora Economic Politic Social Știință și Tehnologie

Secretele dispariției tehnologiei CANDU din România

Anul acesta cercetarea nucleară românească împlinește 70 de ani de existență. Cu acest prilej se va lansa o carte despre istoria fizicii, în care un subcapitol va fi dedicat energeticii nucleare din țara noastră. Puțină lume știe că România era capabilă în 1989 să-și producă singură toate componentele necesare pentru energia nucleară. După 1990, tehnologia a dispărut.

Secretele dispariției tehnologiei CANDU din România 1 Secretele dispariției tehnologiei CANDU din România 2 Secretele dispariției tehnologiei CANDU din România 3

Istoria fizicii românești începe în 1949, când Horia Hulubei înființează primul institut național de profil. Ulterior, acesta se mută în Măgurele, pe fostul domeniu Oteteleșanu.

Institutul se dezvoltă în timp, iar imediat după 1960 se pune problema aplicării cercetărilor de fizică nucleară în producerea de energie. Atunci se naște ideea realizării unei centrale electrice nucleare în țara noastră. Se optează pentru soluția reactoartelor canadiene de tip CANDU. ”Marile puteri foloseau atunci tehnologia cu uraniu îmbogățit. Noi am optat pentru cea canadiană, nouă, cu uraniu natural și apă grea. S-a optat pentru soluția canadiană deoarece în acest mod nu mai depindeam de ruși, adică de uraniul îmbogățit”, ne-a explicat dr. fizician Dorel Bucurescu, cercetător științific gradul I la Institutul de Fizică Nucleară (IFIN) din Măgurele.

Se urmărea urmărea realizarea independenței energetice a țării

Pe pagina sa oficială de internet, Nuclearelectrica aduce argumentele care au stat la baza alegerii filierei de reactori tip CANDU.

”Alegerea tehnologiei a avut în vedere:

  • Reputația remarcabilă, recunoscută la nivel internațional pentru performanțele atinse din punct de vedere a sistemelor de securitate nucleară și protecție a mediului inconjurător;
  • Realizarea independenței energetice a țării (având resurse proprii de uraniu natural – combustibil, apa grea – moderator și agent de răcire, putând fi produsă în țară);
  • Posibilitățile industriei românești de a asimila în producție majoritatea echipamentelor necesare” etc.

Progrmaul energetic nuclear a fost gândit la Măgurele

În fapt, România a contractat de la canadieni cele două reactoare și realizarea construcției. Între timp însă, Ceaușescu a cerut asimilarea în industria autohtonă a întregii tehnologii, în așa fel încât economia românească să poată fi capabilă ulterior să realizeze și alte centrale de tip CANDU cu puteri propri.

”Între 1977 – 1989, Institutului de Fizică Atomică i s-au dat sarcini în legătură cu asimilarea completă a centralelor nucleare electrice de tip CANDU. Întreaga cercetare era orientată către activități de producție, chiar microrpoducție. Acel program energetic nuclear cuprindea tot fluxul tehnologic necesar. După 1990 totul a dispărut și toată aparatura a fost distrusă. Acum toată acestă tehnologie trebuie cumpărată”, spune dr. fizician Dorel Bucurescu, cercetător științific gradul I la Institutul de Fizică Nucleară (IFIN) din Măgurele.

Menționăm că din acel flux tehnologic făceau parte  Fabricile de combustibili nucleari de la Feldioara și Pitești precum și Uzina de apă grea de la Drobeta-Turnu Severin.

Demn de remarcat este faptul că în 1982, la scurt timp după începerea lucrărilor la Cernavodă, România a fost curtată pentru colaborare pe probleme nucleare de chinezi, de argentinieni, de Irakul lui Saddam Hussein şi de Muammar Gaddafi, conducătorul Libiei. Saddam şi Gaddafi erau interesaţi în special de modul de obţinere a apei grele. Dintre toţi, România nu a colaborat decât cu China.

Acum, combustibilul pentru Cernavodă este importat

Începând cu anul 1990, totul s-a prăbușit. În acest moment, industria autohtonă care era capabilă să facă reactoare CANDU a dispărut, iar combustibilul de uraniu este importat.

”Nuclearelectrica a renunțat să mai cumpere uraniu, adică materia primă, de la Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), în anul 2015, preferând importul din Canada, în măsura în care CNU este obligată prin lege să vândă exclusiv către Nuclearelectrica. Asta pentru că firma canadiană, cu acționariat rusesc, practică în România un preț de dumping pentru a ne distruge. Am sesizat aceste lucruri la CSAT”, ne-a explicat Mugurel Huțuleac, președintele Sindicatului Exploatare–Preparare Uraniu.

De asemenea, Uzina de la Drobeta-Turnu Severin, intrată în insolvență,  mai are 100 de angajați care păzesc o rezervă de apă grea ce valorează un miliard de euro. Rezervă pe care România nu știe să o valorifice.

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii