Secţia Adinei Florea retrage apelul dosarului în care Ghiţă este acuzat de corupţie
Adina Florea primeşte decisiva de la Bruxelles. E terminată
Ultima Ora Justiție Politic

Alertă în justiție. Adina Florea face presiuni pentru a prelua dosarul lui Liviu Dragnea.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului General (PG) a trimis o adresă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în care a solicitat detalii despre hotărârile Colegiului de conducere privind constituirea completurilor specializate. „Poate fi vorba de o ameninţare sau presiune, ca să îi susţină apărarea lui Dragnea, ceea ce ar fi foarte grav”, au spus pentru g4media.ro surse din cadrul ÎCCJ.

Informaţia a fost publicată iniţial de portalul ziare.com. Potrivit surselor G4media, adresa SIIJ 20/P/2019 a plecat pe 27 februarie de la PG, iar Înalta Curte a răspuns pe 11 martie.

O săptămână mai târziu, la termenul din 18 martie, Liviu Dragnea, prin avocaţi, a depus la instanţă o excepţie a nulităţii absolute prin care solicită casarea sentinţei de condamnare la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare şi rejudecarea de la zero a procesului angajărilor fictive pe motiv că verdictul ar fi fost dat de un complet nespecializat în judecarea faptelor de corupţie.

Poate fi vorba fie de o ameninţare sau presiune, fie au vrut să verifice dacă există o hotărâre de colegiu (de conducere – n.r.) în acest sens ca să îi susţină apărarea lui Dragnea, ceea ce ar fi foarte grav, dar nu ar fi pentru prima dată, a se vedea descinderea Inspecţiei judiciare la Parchetul Militar înainte de a fi audiat în dosarul 10 August”, au declarat pentru G4media surse de la Înalta Curte, care au dorit să îşi păstreze anonimatul.

Ce a răspuns Înalta Curte. Potrivit surselor G4media, în răspunsul ÎCCJ s-a arătat că legea nu este imperativă atunci când spune că la Înalta Curte pot fi constituite completuri specializate.

Astfel, la articolul 19 alineatul 3 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară se prevede că „la începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora”.

În plus, Înalta Curte a arătat că există două decizii ale unor completuri de 5 judecători (deci definitive), care au stabilit că, la ÎCCJ, judecătorii Secţiei penale soluţionează toate tipurile de dosare. De altfel, la Secţia penală a Înaltei Curţi sunt până în 30 de magistraţi, deci nu foarte mulţi.

  • „La instanţa supremă, la nivelul secţiei penale, judecătorii solutionează toate tipurile de cauze ce intră în competenţa instanţei supreme, nefiind repartizaţi pe completuri specializate în judecata unui anumit gen de cauze, Înalta Curte, completul de 5 judecători a apreciat că nu poate fi pusă în discuţie o eventuală nelegală compunere a completului de judecată” arată decizia 233/2012 a ÎCCJ.
  • „În raport cu specificul competenţei ÎCCJ de a judeca speţele în primă instanţă după calitatea persoanei, fiind cea mai înaltă instanţă naţională, judecătorii secţiei penale sunt învestiţi să judece în primă instanţă toate cauzele date în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cele care au ca obiect infracţiuni de corupţie sau infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”, se arată şi în decizia 18/2014 a ÎCCJ.

Adjuncta SIIJ nu a răspuns până acum solicitărilor G4media de a explica de ce a solicitat informaţii de la Înalta Curte referitoare la hotărârile Colegiului de conducere privind constituirea completurilor specializate exact înainte ca Liviu Dragnea să conteste completul care l-a condamnat anul trecut.

La termenul de luni, 18 martie, liderul PSD a ridicat o excepţie a nulităţii absolute prin care a cerut Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) casarea sentinţei de 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare şi rejudecarea procesului angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman pe motiv că verdictul ar fi fost dat de un complet nelegal constituit, potrivit documentului formulat de Liviu Dragnea prin avocaţii săi, Marian Nazat şi Flavia Teodosiu, depus la instanţă şi consultat de G4media.

Apărătorii lui Liviu Dragnea susţin că verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat aşa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie la articolul 29, legea 304/2004 privind organizarea judiciară la articolele 19 alineatul 3, 35 alineatul 2 şi 36 alineatul 3, precum şi regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE.

Legea 78/2000 prevede la articolul 29: ”Pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege, se constituie complete specializate.”

„Din studierea informaţiilor publice existente pe portalul ICCJ, secţiunea destinată organizării instanţei, secţiilor şi completurilor, respectiv secţiunii hotărârii de colegiu, am constatat că nu există în cadrul secţiei penale, prin nicio hotărâre de colegiu, complete specializate pentru soluţionarea, în fond, a cauzelor de corupţie.

Acest lucru determină constatarea firească a faptului că nici completul care a soluţionat în fond prezenta cauză nu a fost unul specializat, în acord cu exigenţele art. 29 din legea 78/2000. Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluţionată de un complet nelegal compus, cu consecinţa nulităţii absolute a hotărârii pronunţate, în raport cu dispoziţiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea adresată instanţei.

Avocaţii susţin că toate celelalte instanţe din ţară, mai puţin ICCJ, ar avea astfel de completuri specializate.

Apărarea lui Dragnea invocă şi o decizie a ICCJ dată de un complet privind dezlegarea unor chestiuni de drept în septembrie anul trecut, deci ulterioară condamnării lui Liviu Dragnea din iunie 2018

  • „Natura normelor care sancţionează compunerea completelor de judecată şi sfera de cuprindere a noţiunii de legală compunere a acestora, a fost însă tranşată, pe cale de interpretare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prin Decizia nr 17/17 septembrie 2018, respectiv un recurs în interesul legii, decizie prin care a stabilit că normele din Legea de organizare judiciară referitoare la compunerea completelor de judecată specializate sunt norme de ordine publică, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justiţiei, iar încălcarea acestora este sancţionată de lege cu nulitatea absolută (…) Împrejurarea că Decizia nr. 17/2018 a ICCJ pronunţată într-un RIL este pronunţată în materie civilă este lipsită de relevanţă în condiţiile în care interpretarea tranşată prin respectiva Decizie vizează dispoziţii de organizare judiciară, aplicabile deopotrivă atât în materie civilă, cât şi în materie penală”, arată avocaţii în cerere.

Apărarea invocă în acest context şi Decizia 685/2018 privind completurile de 5 judecători a CCR din noiembrie 2018 unde, la paragraful 177, se arată că încălcarea prevederilor referitoare la compunerea completurilor de judecata atrage nulitatea absolută a actelor pronunţate.

De asemenea, apărarea lui Dragnea invocă decizia CEDO din cauza Sutyagin contra Rusiei din 3 mai 2011.

Prin urmare, avocaţii solicită anularea condamnării şi rejudecarea de la zero a procesului de fond.

„Încalcarea normelor privind soluţionarea cauzelor în fond de judecători care nu au fost desemnaţi în compunerea completelor specializate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunţate, în acord cu dispoziţiile art. 281 alin 1 litera a C.p.p şi cu decizia nr 17/2018 – RIL, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care a prevăzut natura normelor de organizare judiciara ce reglementează compunerea completelor specializate.

Existenţa unei cauze de nulitate absolută a sentinţei pronunţate face inutilă verificarea de instanţa de apel a fondului cauzei, având în vedere că singura soluţie posibilă într-o atare situaţie este desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare”, arată avocaţii lui Dragnea în cererea depusă la ICCJ.

În iunie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea.

Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării. Dragnea este acuzat, ca pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman.

Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci au lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea), în schimb au încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii