Premierul a susținut că în „declaraţia de la Galaţi”, PSD va susţine cu tărie că nu mai acceptă niciodată ca pensiile şi salariile să fie tăiate, că nu mai acceptă niciodată ca spitalele să se închidă, că nu mai acceptă niciodată ura şi dezbinarea. „Că vrem o Românie unită, că vrem ca noi cetăţenii să ne creionăm propriul destin. Noi, Guvernul, am urmărit fiecare punct din programul de guvernare, pentru că fiecare punct e pliat pe ceea ce vă doriţi. Noi venim cu proiecte, realizări, alţii vin cu jigniri, ură şi ţipete. Acest lucru arată că atunci când nu ai proiecte vii şi ţipi, jigneşti, dar românii nu vor acest lucru. Românii sunt oameni paşnici, îşi iubesc ţara”. De emoție, Viorica Dăncilă a greșit din nou orașul în care se află. „Dragi români, facem aici summitul de la Iași”. Ulterior a revenit și a afirmat că PSD face „declarația de la... Galați”.
Ultima Ora Economic Politic

Jale. România nu mai poate produce suficientă electricitate pentru necesarul intern!

În această seară, la ora 20.00, România importă energe enelectrică la valoarea maximă permisă de liniile de interconexiune cu Ungaria, la un preț cu 58% mai mare decât cel de pe piața ungară.

Jale. România nu mai poate produce suficientă electricitate pentru necesarul intern! 1

Așadar, la acea oră, prețul spot din România era de 90,8 de euro/MWh, cel din Ungaria de 56,9 euro, cel din Cehia de 47,9 euro, la fel ca și cel din Slovacia, scrie economica.net.

Piața spot din România este cuplată, prin preț, cu cele din Ungaria, Slovacia și Cehia. Însă, dacă este ceva obișnuit ca prețurile din Slovacia și Cehia să fie constant mai mici decât cele din România (sunt conectate și la piețele occidentale, unde prețurile spot pot fi de multe ori mai mici, alimentate de regenerabilele din Germania), un ecart atât de mare al prețurilor orare de închidere ale piețelor spot , mai ales în ore de vârf, nu se întâlnea foarte des.

La acea oră, capacitatea de transfer disponibilă pe relația Ungaria-România era de 506 MW. Tot aceeași este și valoarea schimburilor de energie, potrivit datelor OPCOM, administratorul pieței de la București, în acel interval oral, și în următorul. De altfel, de-a lungul întregii zile de azi, România importă energie electrică din Ungaria, exporturile fiind, evident, zero.

Care sunt cauzele situației. Prima ar fi că România de ceva vreme nu își mai poate asigura necesarul de electricitate din surse interne, în vârf de consum, astfel că se recurge la importuri. În acest an, după o lungă perioadă, România ar putea fi importator net de energie electrică, la nivelul celor 12 luni. Pe de altă parte, chiar dacă ar mai exista disponibilitate, este posibil ca prețurile să fie mai mari decât cele ale energiei aduse din sau prin rețeaua ungară. În plus, ar putea fi vorba și despre comportamentul unor furnizori care, în unele momente, trebuie să intre la cumpărare pe piața spot pentru că nu aveau contractată energia din timp, pe contracte la termen, pentru clienții lor. Iar dacă sunt ordine de cumpărare pentru cantități mari, este evident că prețurile cresc.

Din păcate, este o situație cu care ar trebui să ne obișnuim, potrivit specialiștilor din piață. Petre Stroe, CEO al MET Energy România, parte a grupului MET, care este originat chiar în Ungaria, și care este unul dintre cei mai mari furnizori de energie de pe piața concurențială, spune că situația a devenit normală. “Așa se întâmplă la ora 20.00 CET, mai ales când importul din Ungaria este semnificativ mai mare față de restul orelor”, a explicat Stroe, când l-am întrebat despre ecartul mare de preț și despre volumul fizic importat, la nivelul tehnic maxim posibil. El spune că astfel de situații în orele cu vârf de consum au ajuns ceva normal, în condițiile în care România are deficit de generare de electricitate.

Potrivit datelor INS, consumul final de energie electrică în primele şapte luni ale anului în curs a fost de 32,556 miliarde de kWh, cu 0,3% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2018, în condiţiile în care iluminatul public a înregistrat o creştere cu 12,5%, iar consumul populaţiei a urcat cu 19,4%.

Exportul de energie electrică a scăzut cu apoape 32% în primele şapte luni ale anului, la 2,37 miliarde kWh, în timp ce importurile au crescut cu 45%, la 2,13 miliarde kWh.

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.