Ministrul de Interne, Carmen Dan, și fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, au depus la Senat o inițiativă legislativă privind organizarea și funcționarea Poliției Române în care au preluat o serie de prevederi controversate, declarate neconstituționale în urma unei sesizări a președintelui Klaus Iohannis. În plus, ei au introdus o prevedere care le permite polițiștilor legitimarea și chiar ducerea la secție a românilor care participă la proteste care nu au aprobare sau nu participă la asemenea proteste, dar organul de control poate ”bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”. Nu este exclusă nici folosirea forței fizice pentru asta, scrie hotnews.ro.
Proiectul de lege semnat de Carmen Dan și Florin Iordache (vezi aici) își propune să modifice legea 218/2002 privind de organizarea și funcționarea Poliției Române. Inițiatorii au preluat pasaje dintr-o altă lege mai veche adoptată de Parlament, care dădea puteri sporite polițiștilor și care a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei de judecătorii de la CCR. Mai exact, Klaus Iohannis a contestat la începutul lunii ianuarie Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Şeful statului sesiza, printre altele, că poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care „aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”.
La vremea respectivă preşedintele susţinea că sintagma „motive verosimile” este una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei. Vezi aici sesizarea. La două luni de la decizia Curții Constituționale, Carmen Dan și Florin Iordache au copiat însă prevederea și au introdus-o într-un nou proiect de lege depus la Senat pe 21 martie.
Nu este singura însă. Un alt articol din legea declarată neconstituțională la sesizarea lui Iohannis și pus în inițiativa legislativă se referă la faptul că „polițistul este îndreptățit să utilizeze bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant lacrimogene și/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecție, căști cu vizor, dispozitive cu electroșocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acțiunilor violente”.
Șeful statului aprecia, în sesizarea către CCR, că folosirea de către polițist a dispozitivelor cu electroșocuri reprezintă o măsură disproporționată în raport cu scopul său. O altă prevedere din inițiativa legislativă vine să rezolve problema protestelor neautorizate, care a fost o temă pe care ministrul Carmen Dan, dar și ceilalți lideri ai PSD au insistat, mai ales după protestul din 10 august.
Astfel, potrivit proiectului de lege, polițiștii îi pot legitima pe manifestanți. „Polițistul este îndreptățit să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care aceasta desfășoară o activitate supusă potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală, în fața unei autorități sau instituții publice”, se arată în proiectul de lege.
De asemenea, polițistul poate să folosească „forța fizică în scopul înfrângerii rezistenței fizice a persoanei care, fără a folosi violența, se opune ori nu se supune solicitărilor legale ale polițistului”, printre care avertizare persoanelor prin orice mijloace ca să înceteze acțiunile ilegale.Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că polițiștii consideră că „statul nu oferă suficiente instrumente legale, adecvate, de intervenție și că nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui măsuri legislative de protecție”.
„Efectivele ministerului Afacerilor Interne sunt angrenate zilnic în misiuni de ordine și siguranță publică, dintre cele mai diverse și cu grade diferite de risc. Deși rezultatele obținute în ultimii ani și sondajele efectuate arată că siguranța cetățeanului a crescut, dinamica fenomenului infracțional rămâne o amenințare permanentă, nu doar la adresa comunității, ci și a organelor de aplicare a legii. În acest context, intervențiile polițienești, atunci când este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, sunt însoțite uneori de amenințări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori se soldează chiar cu uciderea polițiștilor implicați (…) În rândul acestei categorii profesionale există în continuare îngrijorarea că statul nu oferă suficiente instrumente legale, adecvate, de intervenție și că nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui măsuri legislative de protecție (uneori chiar fizică)”, se arată în expunerea de motive.
