.Românii o să plătească pentre fiecare recipient o „garanție pe sticlă” în plus 50 de bani. Vestea bună este că banii pot fi recuperați. Noua taxă este impusă în încercarea de a-i mobiliza pe români să recicleze mai mult și intră în vigoare din 31 martie. Rata de reciclare în România este acum de 5 la sută, iar pentru acest lucru riscăm amenzi de sute de mii de euro pe zi, informează Observator.tv.
De exemplu, pentru o navetă de 20 de sticle de bere plăteam 50 de lei. Acum vom achita în plus o garanţie de 50 de bani pentru fiecare sticlă. Adică 60 lei. Dacă ducem cele 20 de sticle înapoi la acelaşi supermarket sau lanţ de magazine de unde le-am cumpărat, împreună cu bonul fiscal, vom putea recupera cei 10 lei. Nu vor putea fi reciclate borcanele şi nici sticlele de şampanie. Pe eticheta fiecărui produs va scrie clar dacă ambalajul este reutilizabil. Din depozitele magazinelor, sticlele vor ajunge înapoi la producător.
„Noi am luat în calcul încă de la început introducerea acestui sistem garanțial pentru toate ambalajele care pot fi returnate, nu neaparat reutilizabil. Aici includem și dozele de aluminiu și sticlele pet. Am dat totuși un răgaz industriei sa se organizeze”, a spus pentru sursa citată Cosmin Dorin Teodoru, directorul Direcţiei Deşeuri din Ministerul Mediului.
Rata de reciclare acum este de 5 la sută. Autorităţileau obligaţia ca până la finalul anului să recileze 45% din masa de materiale ce pot fi reutilizabile. Însă România, alături de 13 ţări din Uniunea Europeană, risca să nu îşi atingă ţinetele de recilare nici anul acesta, caz în care Comisia Europeana va aplica sanţiuni foarte dure. Amenzile pot ajunge la câteva sute de mii de euro pe zi.
Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru.
Din cele 32 de sisteme de management integrat al deseurilor pe care România le-a contractat în exercițiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene nici unul nu este operațional. În termeni mai simpli, asta înseamnă că în 32 de județe ar fi trebuit să funcționeze deja sistemele în care gunoiul este colectat selectiv, prelucrat de un singur operator de salubritate și apoi depozitat într-o rampă ecologică. Dar nu funcționează nici unul!
Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție 280 de milioane de euro – la care România trebuia să participe cu doar 10% -, pentru rezolvarea problemei gunoaielor. Din păcate, nu s-au accesat mai mult de 7% din fonduri. Și banii au fost cheltuiți aiurea.
Din păcate, nici sumele strânse de la cetățeni din următoarea taxă pe recipiente nu au o țintă fixă. Ne învârtim în jurul cozii, iar banii se risipesc, dar nimeni nu poate spune unde, pentru că domeniul selecției gunoiului este catastrofal în România: doar 5%.
