Votat în Senat: acces gratuit la servicii de sănătate pentru copiii fără CNP 1
Ultima Ora Sănătate

Votat în Senat: acces gratuit la servicii de sănătate pentru copiii fără CNP

Votat în Senat: acces gratuit la servicii de sănătate pentru copiii fără CNP

Propunerea legislativă prin care se asigură gratuit accesul la servicii de sănătate pentru copiii fără CNP, inițiată de deputata independentă Oana Bîzgan, a fost supusă luni, 29 octombrie, votului senatorilor – 98 de voturi pentru, în unanimitate. Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca această inițiativă să fie dezbătută și apoi votată în Camera Deputaților, cameră decizională.

Propunerea are ca scop asigurarea, fără discriminare, a accesului la servicii de sănătate pentru copii, drepturi prevăzute deja atât de Constituția României, cât și de legislația privind sănătatea și drepturile pacientului. De asemenea, prin aplicarea măsurilor prevăzute în textul legislativ propus, inițiatorii doresc să ajungă la cât mai mulți dintre minorii care nu sunt înscriși în registrele de stare civilă și, astfel, să se asigure că aceștia au acces, la fel ca oricare alt cetățean, la drepturile de bază pe care le garantează legea fundamentală.

Dintre efectele pe care le-au avut în vedere parlamentarii care au inițiat această lege, merită amintite atât cele imediate, respectiv identificarea copiilor care nu au cod numeric personal și care nu există din punct de vedere legal și posibilitatea de a la oferi acestora dreptul la o viață decentă, cât și efectele pe termen lung, care au legătură în special cu prevenția, acești copii putând fi supravegheați atât din punct de vedere medical, cât și în ceea ce privește integrarea lor corectă în societate.

„Intenția noastră este aceea de a reduce cât mai mult posibil numărul copiilor care nu dețin un certificat de naștere și, prin urmare, un cod numeric personal. Acești copii nu sunt vinovați cu absolut nimic pentru situația în care se află, motivele pentru care s-a ajuns aici fiind variate. Mai mult, statul nu le-a oferit până acum prea multe șanse pentru îndreptarea acestor situații, de aceea am considerat necesară aducerea acestui subiect la cunoștința colegilor parlamentari.” susține deputata Bîzgan, inițiatoarea acestei propuneri.

„Legislația în vigoare conferă tuturor copiilor dreptul la servicii gratuite de sănătate până la împlinirea vârstei de 18 ani – dar acest drept nu poate fi exercitat de fapt în absența documentelor de identitate și a CNP-ului”, explică deputata Roxana Mînzatu, coinițiatoarea acestei propuneri.

Concret, propunerea garantează accesul la servicii de sănătate gratuite pentru copiii și persoanele aflate în condiții de vulnerabilitate, chiar dacă nu au CNP. Astfel, sunt clarificate o serie de situații des întâlnite, în care persoanele din categoriile menționate primeau îngrijirile medicale dar acestea nu puteau fi decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, provocând pagube majore spitalelor sau clinicilor care le ofereau asistență. Dintre persoanele care ar urma să beneficieze de pe urma acestei propuneri fac parte, pe lângă copiii cu vârsta sub 18 ani, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, femeile însărcinate, lăuzele și persoanele care sunt victime ale traficului de persoane.

În România existau în 2016 peste 160 000 de persoane fără acte de identitate, dintre care aproximativ        10 000 nu au avut niciodată certificat de naștere, conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne.

Această inițiativă a fost semnată de peste 100 de parlamentari din toate formațiunile politice, fiind unul dintre multiplele proiecte legislative propuse de deputata independentă Bîzgan și care au avut susținere transpartinică.

Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaților. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, parteneriatul civil și creșterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial. Mai multe informații pe www.oanabizgan.com.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.