Postul Sfintelor Paști începe anul acesta pe 27 februarie. Acest post, fiind cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durata întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare.

Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Păresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.

Postul Sfintelor Paști – felul postirii

În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paști, alții o săptămâna, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârșitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminică Floriilor, cu o durata variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămâna, adică din Duminică Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat că durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durata prezența și astăzi.

Cum se postește

„Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica, în cursul Postului Mare se postește astfel: în primele două zile (luni și marți din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;

la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbătă) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seară (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămâna (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seară), iar sâmbătă și duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor.

La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminică Floriilor se dezleagă și la peste (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)”. Părintele Prof. Dr. Ene Braniște – (Liturgică Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993).

Deschide pe YouTube

Postul Mare era ținut cu rigourozitate

Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși și cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, în cazul în care aceștia nu țineau Postul Sfintelor Paști. Erau acceptate excepțiile, doar în caz de boală.

Liturghia din Postul Sfintelor Paști

Liturghia, având un caracter de sărbătoare și bucurie, iar Postul Sfintelor Paști fiind un timp al înfrânării, Sfinții Părinți au rânduit că în perioada acestui post să nu se săvârșească Sfânta Liturghie decât sâmbătă și duminică. În celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, cu excepția zilelor aliturgice, când nu se oficiază nicio Liturghie.

Liturghia Darurilor mai înainte sfințite a luat ființă datorită dorinței unor credincioși de a se împărtăși și în cursul săptămânii. Amintim că în cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfințite la Liturghia oficiată duminică, sunt păstrate pe Sfânta Masă, iar în cursul săptămânii, atunci când se săvârșește Liturghia Darurilor sunt oferite credincioșilor spre împărtășire.

Potrivit rânduielii de postire a Bisericii, în zilele de rând din Postul Mare, se ajunează până la apusul soarelui,  iar împărtășirea se face seară după Vecernie.

În sâmbetele din Postul Mare se săvârșește Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în primele cinci duminici de post se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În Duminica Floriilor – Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în Săptămâna Patimilor, joi și sâmbătă, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

„Dacă am păcătuit, vom posti pentru că am păcătuit. Dacă n-am păcătuit, vom posti că să nu păcătuim. Să dăm ceea ce avem: postul, și vom primi ceea ce nu avem: repătimirea”.

Adrian Cocoșilă