Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, lansează noi critici la adresa autorităților de la București, el susținând că noul Cod Administrativ, adoptat de guvern prin ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente. „Este inadmisibilcă în România are loc un regres în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale”, a declarat Péter Szijjártó, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.
Într-un comunicat transmis MTI, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior spune că, spre deosebire de propunerea anterioară, care a avut susţinerea majorităţii parlamentare, noul Cod administrativ al României, adoptat de către guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente, dobândite deja.Șeful diplomaţiei ungare a subliniat că, în conformitate cu noua lege, o minoritate naţională îşi pierde drepturile de utilizare a limbii materne în cazul în care proporţia sa scade sub pragul de 20%, în timp ce legea anterioară garanta protecţia drepturilor deja dobândite, indiferent de modificarea ulterioară a numărului membrilor unei comunităţi.”În conformitate cu noua lege, considerăm că se află în pericol utilizarea limbii materne în instituţiile publice locale chiar şi în localităţile în care proporţia minorităţilor depăşeşte 20%. Drepturile minorităţilor sunt protejate de acorduri internaţionale, respectiv acorduri bilaterale, iar acestea trebuie respectate şi în România”, a mai susținut Szijjártó.Ordonanța de Urgență privind Codul Administrativ a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Reamintim că Executivul a modificat, miercuri, varianta de act normativ pe care o aprobase cu o săptămână în urmă. Textul aprobat săptămâna trecută a fost întors de pe drumul spre Monitorul Oficial, în urma unor nemulțumiri exprimate de UDMR. Codul Administrativ a stârnit o serie de controverse, de la faptul că este aprobat prin OUG până la faptul că sunt oferite o serie de privilegii baronilor locali.UDMR nu este mulțumită nici de acestă formă a OUG, reclamând că nivelul drepturilor minorităților este redus prin actul normativ. Criticile punctuale ale UDMR:
- 1. Se elimină principiul drepturilor câștigate: prin modificări legislative din anul 2006 minorităților naționale din România li s-a garantat menținerea drepturilor de folosire a limbii materne chiar dacă, în anumite situații, ponderea minorității respective dintr-o localitate scade sub pragul de 20 procente, stabilit de lege. Potrivit noii versiuni a Codul Administrativ, acest aspect este valabil numai până la data validării rezultatelor următorului recensământ, acesta însemnând practic desființarea principiului dreptului câștigat.
- 2. Documentele Consiliului Local vor fi aduse la cunoștință publică numai în limba română. Până în prezent, ordinea de zi și hotărârile cu caracter normativ trebuiau făcute publice și în limba minorității. (OUG conține două dispoziții contradictorii privind această problemă: una prevede că documentele ședinței trebuie aduse la cunoștință publică numai în limba română, iar cealaltă dispoziție prevede ca proiectul ordinii de zi și hotărârile adoptate să fie publicate și în limba minorității naționale – acest aspect conferă posibilitatea unor dispute de interpretare juridică, care vor face imposibilă aplicarea legii pentru minoritățile naționale).
- 3. În localitățile unde ponderea unei minorități naționale este de cel puțin 20%, autoritățile administrației publice locale și alte instituții publice vor asigura folosirea și a limbii minorității naționale în relațiile cu membrii unei comunități naționale, spre deosebire de forma anterioară aflată în vigoare, care prevedea obligația de a asigura folosirea limbii minorității respective.
- 4. A fost eliminat articolul 612 al formei parlamentare introdus pentru unitățile administrativ-teritoriale în care ponderea unei minorități naționale a scăzut sub pragul legal conform recensământului organizat ulterior anului 2001, iar obligația legală de asigurare a folosirii limbii minorității naționale nu a fost pus în aplicare din vina autorităților administrației publice locale, deși exista această obligație legală prin Legea nr.215/2001.
- 5. Forma parlamentului prevedea asigurarea dreptului de folosire a limbii materne la companiile de transport public, furnizorii de servicii (energie termică și apă), și instituția prefectului – însă textul ordonanței de urgență a guvernului nu include aceste aspecte.
- 6. Se elimină posibilitatea prevăzută în forma parlamentară ca în localitățile unde ponderea unei minorități naționale depășește 20% să existe indicatoare multilingve pentru străzi, piețe și parcuri.
