UN MILION DE TINERI VOTEAZĂ PENTRU PRIMA DATĂ. 65% DINTRE EI CONSIDERĂ CĂ POT REPREZENTA O FORȚĂ DECISIVĂ LA ALEGERILE DE PE 9 IUNIE.

1 milion de tineri la primul vot. Tinerii conștientizează puterea lor electorală.

Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova a comandat recentun sondaj realizat de INSCOP, care relevă că tinerii români cred că au potențialul de a deveni unfactor decisiv la alegerile de pe 9 iunie.

Cu un procent semnificativ de tineri hotărâți să-și exercitedreptul de vot, viitorul politic al României ar putea fi influențat major de această generație dinamică și determinată.

Studiul, efectuat telefonic în perioada 18-28 mai 2024 pe un eșantion reprezentativ derespondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, evidențiază că 65% dintre tineriiintervievați consideră că ei reprezintă o forță care va defini rezultatul alegerilor.

Deși 35%dintre respondenți sunt sceptici în privința participării tinerilor la vot, datele arată o tendințăîncurajatoare spre o participare crescută.Raimar Wagner, director de proiect al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova, a declarat:

„Este esențial ca tinerii să înțeleagă importanța votului lor. Ei pot fi motorul schimbării înEuropa și în comunitățile lor locale, iar participarea lor la vot este crucială.

”Intenția și motivația de vot58% dintre tinerii chestionați sunt foarte siguri că vor participa la alegeri, în timp ce 34% suntindeciși și doar 8% afirmă cu certitudine că nu vor vota. Principalele motive pentru care tineriidecid să voteze sunt: exercitarea dreptului lor democratic (43%), dorința de a influența politicileeuropene (41%) și apărarea democrației împotriva extremismului (8%).

Aceeași ierarhie sepăstrează și când tinerii sunt întrebați despre al doilea motiv pentru a veni la vot.

Discrepanțe regionale și demograficeSondajul subliniază diferențe semnificative în intenția de vot în funcție de regiune și gen. Tineriidin București-Ilfov se remarcă printr-o siguranță de vot de 64%, comparativ cu doar 49% în sudestul României.

În orașele universitare altele decât Bucureștiul, doar 46% dintre tineri sunt foartesiguri că vor vota. De asemenea, femeile tinere (61%) sunt mai hotărâte să voteze decât bărbațiitineri (56%).

Sociologul Barbu Mateescu, coordonatorul sondajului, a completat: „Tinerii din România au puterea de a schimba peisajul politic european și local.

Acest sondaj ne arată că ei știu asta și că există o dorință de implicare politică, care trebuievalorificată.”Interacțiunea tinerilor cu politica.

Tinerii care discută frecvent despre politică, fie cu familia, fie cu prietenii, au o probabilitate maimare de a participa la vot. În ultima lună, 7% dintre tineri au discutat zilnic cu familia desprepolitică, în timp ce 55% au avut astfel de discuții de câteva ori.

În ceea ce privește discuțiile cuprietenii, 9% dintre tineri au discutat zilnic despre politică, iar 55% de câteva ori. Sursele de informare politică.

Site-urile de știri sunt principala sursă de informare politică pentru tineri (30% indicându-le caprincipala sursă și 16% ca a doua sursă), urmate de Facebook (17% principală și 22%secundară) și televiziuni (18% principală și 14% secundară).

YouTube este folosit ca principalăsursă de informare de 10% dintre bărbații tineri, dublu față de femeile tinere (5%).

Nivelul de informare și conștientizareÎn ceea ce privește informarea despre partidele și candidații de la alegeri, 13% dintre tineri seconsideră foarte informați, iar 39% mai degrabă informați. Pe de altă parte, 13% se considerămai degrabă neinformați, iar 35% foarte puțin sau deloc informați.

Similar, în ceea ce privește informarea despre procesul de vot, 21% dintre tineri se considerăfoarte informați, iar 35% mai degrabă informați. 17% se consideră mai degrabă neinformați și 27% foarte puțin sau deloc informați.

Detalii despre sondaj.

Sondajul a fost realizat telefonic de INSCOP, între 18 și 28 mai 2024, pe un eșantion de 603 tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de +/-3,9%.

DOCUMENT