Uluitor. Spitalul județean din Vaslui dă pacienților apă infestată cu E-coli
Ultima Ora Sănătate

Uluitor. Pacienții internați, în pericol ca spitalele să se dărâme peste ei

La 42 de ani de la cel mai mare cutremur care a zguduit România și care a lăsat în urmă vieți pierdute, familii distruse, clădiri dărâmate, deputatul PNL Tudorița Lungu trage un semnal de alarmă privind lipsa de siguranță a clădirilor în care își desfășoară activitatea spitalele românești. În urma exercițiului ”SEISM 2018”, prin care a fost testată capacitatea de reacție în cazul unui seism major, a ieșit la iveală că peste 100 de clădiri de spitale, din București și alte județe care au fost prinse în exercițiu, au structura de rezistență afectată și sunt încadrate în clase de risc seismic I, II sau III.

Spitale din București, Argeș, Brăila, Botoșani, Buzău, Călărași, Constanța, Dolj, Giurgiu, Iași, Mehedinți, Neamț, Olt, Teleorman, Vrancea, Vaslui funcționează în 18 corpuri de clădire încadrate în clasa de risc seismic I, cu risc ridicat de prăbușire. 45 sunt în clasa de risc seismic doi, cu probabilitate redusă de prăbușire, dar cu degradări structurale majore, iar 38 de corpuri de clădire sunt cu risc seismic III, cu degradări importante. Dintre acestea, 32 de corpuri spitalicești se află pe raza municipiului București.

Potrivit datelor oficiale care reies din corespondența purtată de deputatul Tudorița Lungu cu Departamentul pentru Situații de urgență din cadrul Ministerului de interne, tabloul general este și mai îngrijorător, câtă vreme spitale cunoscute din București, ca Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul ”Bagdasar Arseni”, Spitalul Clinic de Urgență București, spitalele ”Elias”, ”Sfântul Pantelimon” sau Spitalul pentru copii ”Grigore Alexandrescu” nu au nici măcar expertizate corpurile de clădiri. Nici despre spitalele din județele Bacău, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea sau Vâlcea autoritățile nu au la dispoziție nicio informație privind starea structurii de rezistență a acestora, din lipsa expertizelor.

Cine va garanta că, în cazul unui seism major, aceste unități sanitare vor putea fi utilizate, ținând cont de vechimea unora dintre ele? Cine garantează că acestea nu se vor transforma, de fapt, în adevărate capcane pentru bolnavii deja internați, peste care clădirile șubrede s-ar putea prăbuși? Situația este gravă la nivelul întregii țări, doar că  exercițiul SEISM 2018 a luat în calcul doar o parte dintre spitalele românești. Consider că asistăm la o totală lipsă de responsabilitate, la o lipsă a măsurilor care să prevină situațiile catastrofale. Oare câți români trebuie să moară pentru ca starea de siguranță a spitalelor românești să devină o prioritate, oare la câte drame trebuie să asistăm pentru ca autoritățile locale și centrale să aloce fondurile necesare expertizării, dar și consolidării clădirilor cu risc seismic?”, este întrebarea pe care a adresat-o deputatul PNL Tudorița Lungu, pe 4 martie 2019, la 42 de ani de la cutremur.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii