După ce a scos violatorii și criminalii din pușcărie Tudorel Toader se spală pe mâini de Crima de la Caracal
Alina Gorghiu îl face praf pe Tudorel Toader. ”A recunoscut, dar e tardiv”
Ultima Ora Justiție Politic Social

Tudorel Toader spune că nu el a modificat legile Justiției ca să elibereze infractori. Altcineva…

Tudorel Toader a postat, luni seară, pe pagina personală de Facebook o lungă cu „greșelile PSD referitoare la Justiție”, din care reiese că toate modificările făcute în ultimii doi ani în acest domeniu n-au avut legătură cu el, ca fost ministru al Justiției. 

„Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost inițiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituționalitate a susținut neconstituționalitatea acesteia.”

Nu e prima oară când Tudorel Toader, care după mandatul de doi ani la ministerul Justiției s-a întors la fotoliul de rector al Universității „Cuza” din Iași, face public afirmații referitoare la Legea recursului compensatoriu, susținând că nu a avut nicio implicare în susținerea acesteia. În ianuarie anul acesta, de exemplu, Toader spunea că legea ar fi avut la bază, de fapt, un proiect al fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună.

În fapt, proiectul vechi făcut sub mandatul lui Prună a fost modificat masiv de Guvernul Grindeanu, susținut de ministerul justiției condus de Tudorel Toader și votat la foc automat, în parlament, de coaliția PSD-ALDE-UDMR.

De la inițiere, finele lui 2017, și până în luna mai anul acesta, conform datelor oferite de ministerul Justiției, au fost puse în libertate 16.217 de deținuți. Dintre aceştia, 968 s-au întors în închisoare după comiterea de noi infracţiuni sau ca urmare a altor cauze penale aflate pe rol.

Tudorel Toader spune că nu el a modificat legile Justiției ca să elibereze infractori. Altcineva... 1 Tudorel Toader spune că nu el a modificat legile Justiției ca să elibereze infractori. Altcineva... 2

În ianuarie, după dezinformările lui Tudorel Toader referitoare la Legea recursului compensatoriu, judecătorul Cristi Danileț a explicat, punct cu punct, într-o postare pe facebook, care a fost parcursul acestui act normativ.

– „Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul condus de premierul Grindeanu la 31 ianuarie 2017; atunci se propunea un câștig de 3 zile la 30 zile consecutive executate pentru deținuții care aveam mai puțin de 3 mp spațiu în celulă – https://goo.gl/z82NCD

– nu beneficiau de prevederi cei aflați la maximă siguranță, adică cei mai periculoși dintre  deținuți https://goo.gl/68abYc;

– a intrat în procedură urgentă la Senat pe 31 ianuarie și a fost aprobat o lună mai târziu cu 117 voturi DA și 1 vot NU; aici s-a pus condiția de minimum 4 mp de spațiu în celulă pe deținut https://goo.gl/spjQ71;

– a ajuns la Camera Deputaților pe 14 martie, a fost modificată masiv: acum apar 6 zile câștigate la 30 zile executate chiar și neconsecutive, minimum 5 mp de spațiu sau alte condiții alternative gen igrasie etc care nu existau în proiectul inițial;

– a fost votată o lună și jumătate mai târziu cu 175 voturi DA, 85 NU și 20 abțineri https://goo.gl/AcNkay;

În cursul dezbaterilor reprezentantul MJ a susținut varianta Grindeanu https://goo.gl/vccwqu!

– un grup de deputați formulează în mai 2017 obiecție de neconstituționalitate, respinsă de CCR prin decizia nr. 515/2017 https://goo.gl/xMCFde; Este de remarcat că Guvernul a a depus punct de vedere și astfel CCR nu a dezbătut nicio chestiune de nelegalitate!!

– legea a fost publicată pe 18 iulie 2017 https://goo.gl/tZBBpK;

– în zilele următoare au început liberările masive din penitenciare, obligatoriu de efectuat de către judecători pentru deținuții ajunși cu pedeapsa executată la zi, așa cum a fost redusă prin lege;

– în continuare deținuții beneficiază de reducerea perioadelor de detenție în momentul când li se calculează fracția obligatorie de executat pentru a intra în comisia de liberare condiționată.”

Legea recursului compensatoriu a fost atacată, în 2017, la CCR, de către USR și PNL. Curtea a stabilit că legea este constituțională, iar în hotărâre se precizează că atât președintele Senatului, cât și Guvernul nu au comunicat CCR „punctul lor de vedere cu privire la obiecția de neconstituționalitate”.

Pe de altă parte, ministerul Justiției, care a avut delegat un ministru secretar de stat la dezbaterile din parlament în privința acestei legi, nu a avut nicio obiecție cu privire la faptul că inclusiv deținuții condamnați pentru violențe beneficiază de recursul compensatoriu.

De menționat este și faptul că nici ministrul Justiției, odată cu adoptarea proiectului de către Guvernul Grindeanu, în 31 ianuarie 2017 (ziua în care a fost dată și Ordonanța 13), nici după aceea, când au avut loc dezbaterile în parlament, nu a solicitat măcar un studiu de impact pentru această lege.

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii