Apel la Iohannis. Se cere amânarea alegerilor locale. Proiect depus în Parlament
Apel la Iohannis. Se cere amânarea alegerilor locale. Proiect depus în Parlament
Ultima Ora Politic Prezidențiale 2019

Totul despre alegerile prezidențiale. Ce trebuie să știe românii

 Mai e aproximativ o lună și jumătate până la alegerile prezidențiale. Agenția MEDIAFAX și Gandul.info lansează o campanie în care oferă toate datele despre acest scrutin, cine se află pe lista partidelor, ce îi recomandă pe candidați.

Mandatul de Președinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în țară la alegerile prezidențiale, între orele 07.00 și 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00-21.00.

Cânt despre votul la secțiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfășura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 și duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de vot la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției.

Românii din străintate pot vota și prin corespondență, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulți au optat pentru votul prin corespondență, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secții.

La prezidențiale au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Campania electorală începe pe 12 octombrie și pe 15 noiembrie, în cazul unui al doilea tur

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidențialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată și intrată în vigoare pe 28 iulie 2019.

Candidaţii îşi pot desemna coordonatori de campanie la nivelul judeţelor, sectoarelor din Bucureşti şi pentru străinătate, pe care îi notifică BEC şi AEP în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a reprezenta candidaţii şi de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnaţi.

Potrivit legii, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

În perioada campaniei, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. În ziua votării este interzisă și prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Cum este reglementată campania electorală în audiovizual

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit, mai prevede Legea 370/2004.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

– ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;

– ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin – de a se face cunoscuţi şi de a-şiprezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

– ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, mai arată sursa citată.

Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancționate prin decizii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidențiale sunt stabilite de CNA.

14 candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie

Lista candidaturilor rămase definitive la prezidențiale cuprinde 14 persoane. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea pe buletinele de vot a candidaților la alegerile prezidențiale. Primii cinci sunt Klaus Iohannis – susținut de PNL, Theodor Paleologu – PMP, Dan Barna – Alianța USR-PLUS, Kelemen Hunor – UDMR și Viorica Dăncilă – PSD.

Următorii candidați pe buletinele de vot sunt: Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitatea Națională, Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc, Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Națiunea Română, Mircea Diaconu – Alianța UN OM, Bogdan Stanoevici – independent, Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Viorel Cataramă – Dreapta Liberală și Alexandru Cumpănașu – independent.

Într-o primă etapă, BEC a ales ordinea pe buletinele de vot a partidelor care au un grup parlamentar propriu la Senat sau la Camera Deputaților. PSD, PNL, USR și UDMR sunt formațiunile politice care au grupuri în Legislativ. Grupurile ALDE în Parlament au fost desființate, iar Pro România are grup doar la Camera Deputaților.

Biroul Electoral Central a ales, într-o a doua etapă, ordinea următorilor candidați pe buletinele de vot ai formațiunilor neparlamentare și pe cei independenți, conform deciziei publicate pe site-ul instituției.

În ce condiții este organizat al doilea tur de scrutin

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de cinci ani, conform Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, intrată în vigoare pe 28 iulie 2019.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea menționată mai sus, atunci este organizat al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, potrivit actului normativ.

Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României. Alegătorul poate vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.

loading...

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii