Fosta consilieră a Vioricăi Dăncilă rămâne în arest la domiciliu. Acuzată de corupție pe vremea când era la Guvern
Fosta consilieră a Vioricăi Dăncilă rămâne în arest la domiciliu. Acuzată de corupție pe vremea când era la Guvern
Ultima Ora Economic Politic

Șoc. Dăncilă a îngropat România. Iată dovada

Datoria externă a crescut în aprilie la 103 mld. euro, cel mai ridicat nivel de după criză

♦ Datoria statului este de 38 mld. euro, datoria BNR este de 1 mld. euro, iar cea mai mare parte este datorie privată de 64 mld. euro

♦ În zece ani, datoria externă s-a dublat, scrie zf.ro

Pentru luna aprilie 2019 BNR a raportat joi o datorie externă publică şi privată de 103 miliade de euro (99,4 mld. euro în decembrie 2018), pentru nivelul de 100 de miliarde de euro, pentru prima dată după anii imediat de după criză.

Nu este o datorie mare, dar nu este nici mică pentru o ţară cu nivelul României, spun economiştii.

Datoria externă totală era în decembrie de 99,4 mld. euro. Ea a crescut până la 103 mld. euro pe seama împrumuturilor statului pe termen lung (plus 2,3 mld. euro), dar şi a multinaţionalelor (1,8 mld. euro, datorie pe termen scurt).

„Nu este o datorie mare, dar nici mică. Sunt ţări care suportă o datorie externă mult mai mare şi ţări care nu suportă nici măcar datoria noastră. Depinde de sentimentul pieţelor“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Potrivit acestuia, creşterea datoriei externe este o expresie a majorării deficitelor gemene – deficitul bugetar şi deficitul comercial. Pentru că, pe pieţele externe nu se împrumută doar statul pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, ci şi companiile pentru a face importuri (credite comerciale) atunci când cererea internă este mare şi nesatisfăcută de producţia locală. Şi totul merge la datoria externă, explică Dumitru, conform zf.ro

Deficitul comercial a ajuns la patru luni din an la 5 miliarde de euro (plus 35%, an/an), antrenând creşterea deficitului de cont curent curent (intrările şi ieşirile de valută) cu 38%, până la 2,3 miliarde de euro. Astfel deficitul de cont va depăşi pragul considerat acceptabil, de 4% din PIB. Raportată la PIB, datoria externă de 103 miliarde de euro (sub 50% din PIB) este mică comparativ cu cea a Italiei, a Olandei sau a Franţei.

Pentru economistul Dragoş Cabat nu este important cât de mică este datoria externă, ci cât de mare este credibilitatea ţării: „Oricât de mică ar fi datoria, dacă nu ai credibilitate, investitorii îţi vor spune că ea este mare. Şi vei fi penalizat de pieţe prin dobânzi mai mari. Optimul datorie externe a României este de 35% din PIB. Or noi am depăşit acest prag. datoria externă este spre 50% din PIB.“

Pentru Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transil­vania lucrul bun este că raportul datorie externă totală/PIB va continua tendinţa descendentă pe termen mediu, până la 43,5% în 2021 (minimul din 2006).

Șoc. Dăncilă a îngropat România. Iată dovada 1
Sursă foto: zf.ro

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.