Siguranța și securitatea în școli - condiții esențiale pentru o educație de calitate 1
siguranta scoli
Ultima Ora Politic Social

Siguranța și securitatea în școli – condiții esențiale pentru o educație de calitate

Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat problemele și temele asociate demersului educațional, în sensul serviciilor educaționale complementare – dotarea cabinetelor medicale școlare, existența personalului medical bine pregătit, supravegherea elevilor pentru evitarea incidentelor în spațiul școlii, transportul elevilor și al studenților, situația cazărilor și a camerelor de locuit în internatele școlare/studențești, prezența și implicarea psihologilor, a consilierilor școlari etc. În multe dintre rapoartele furnizate de instituțiile de resort se observă faptul că sunt numeroase școli care se confruntă cu deficit de personal medical sau chiar lipsa cu desăvârșire a cabinetelor medicale, mai ales în mediul rural. Uneori, investițiile sunt minore și depind de implicarea și inițiativele instituțiilor, iar deficiențele sunt cauzate și de lipsa colaborării între unitatea școlară, autoritățile locale și alte instituții responsabile, dar și de o legislație clară și adecvată. În unele cazuri situația internatelor și a condițiilor de cazare este deficitară, iar supravegherea elevilor se face cel mult prin camerele de filmare din zona spațiilor publice din jurul instituției.

            „În arhitectura unui învățământ modern și de calitate unele aspecte sunt esențiale pentru educarea și formarea tinerilor – competența și dăruirea profesorului, conținuturile învățării, aspectele curriculare, parteneriatele la nivel de comunitate locală, experiențele de cunoaștere. Pe lângă aceste condiții menționate, trebuie să fie în atenția noastră și corolarul de servicii sociale, servicii de sănătate, de consiliere, elementele de confort și siguranță oferite tinerilor în cadrul instituțiilor educaționale, infrastructura școlară și universitară”.

“Indiferent de forma de învățământ, universitară sau preuniversitară, tinerii au nevoie de condiții decente pentru studiu și pregătire profesională, de servicii medicale, de un ambient sănătos, la propriu și la figurat, favorabil dezvoltării și formării acestora. Dincolo de reperele și valențele academice incontestabile ale școlii românești, trebuie să asigurăm tinerilor siguranța necesară, securitatea în spațiile școlare și servicii complete pentru a sprijini și a stimula activități ce vizează progresul școlar, pregătirea profesională, performanța și excelența”, a precizat Camelia Gavrilă, deputatul PSD de Iași.

  1. Aspecte ale sistemului educațional în relație cu sănătatea elevului/studentului asigurată în cadrul instituțiilor de învățământ.

În Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din România 2018, realizat de Institutul Național de Statistică, un impact mare asupra sănătății acestora îl au următorii factori: deficienţele mobilierului şcolar (degradat, necorespunzător vârstei şi mai ales scopului), nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor şcolare şi la programarea tezelor şi testelor, iluminatul artificial necorespunzător în sălile de clasă, ateliere şi laboratoare. Una din cele mai grave deficienţe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării temperaturii normale în interiorul unităților destinate colectivităţilor de copii şi tineri. Corelat cu acest fapt este respectarea parțială a normelor privind microclimatul (supraaglomerare în sălile de clasă, lipsa de aerisire şi ventilaţie, gradul de curăţenie). Asistența medicală din școli se confruntă cu deficiențe privind spațiile cabinetelor medicale și dotările materiale, iar în unele cazuri lipsa medicilor generaliști, a medicilor stomatologi și a personalului sanitar calificat din aceste cabinete riscă să diminueze funcționarea la parametrii ideali. O problemă aparte o reprezintă situația școlilor din mediul rural, acolo unde asistența medicală este asigurată prin medicii de familie și dispensarele medicale aflate la o anume distanță față de unitățile de învățământ.

  1. Probleme de siguranță si securitate a elevului/studentului în instituțiile de învățământ.

Aproximativ 3 din 10 elevi sunt afectați de fenomenul bullying, iar, din păcate, aceste forme de agresiune fizică, verbală, atitudinală sunt tot mai accentuate, efectele fiind vizibile în comportamentul și atitudinea celor agresați. La acestea se adaugă incidente în relația cu profesorii de la catedră, dar și prezența actelor de violență în contextul pătrunderii în incinta școlilor a unor persoane străine mediului școlar. Toate aceste aspecte generează o stare de nesiguranță a elevilor și preocuparea părinților. În multe dintre școli fenomenul a fost conștientizat, analizat și diminuat prin intervenții educaționale, strategii adecvate și abordări pedagogice prin implicarea psihologilor școlari, dar și prezența camerelor de filmat în spațiile publice, holuri, spații exterioare clădirilor etc.

În acest sens, menționăm că prin Camera Deputaților a parcurs fluxul legislativ un proiect de lege ce prevede obligativitatea introducerii camerelor de filmat în instituțiile de învățământ, inclusiv la nivel preșcolar, tocmai pentru a asigura supravegherea, monitorizarea copiilor și a elevilor, evitarea unor incidente cu efecte grave în plan afectiv, psihologic, atitudinal. În același sens am votat o inițiativă axată pe tema bullying-ului – definire conceptuală, integrare în context educațional, măsuri și demersuri, precizarea modului în care trebuie să se implice instituții și factori educaționali importanți (școală, profesori și diriginți, managementul școlii, părinți și consilieri, centre județene de resurse și asistență educațională)

  1. Condiții de desfășurare a activităților educaționale ale elevilor și studenților în instituțiile de învățământ.

Potrivit INS, mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15-19 ani au domiciliul în mediul rural, iar majoritatea liceelor și școlilor profesionale sunt situate de obicei în zona urbană. Naveta implică diferite costuri și riscuri, iar internatul școlar/căminul studențesc reprezintă soluții optime. Situația actuală a multor internate din România indică un stadiu ridicat de degradare, încadrarea în diferite grade de risc seismic, fonduri insuficiente etc. În privința condițiilor de cazare, a lipsei resurselor financiare sau a managementului ineficient, se poate spune că acest cumul de factori a dus la formarea unei imagini nefavorabile în legătură cu această temă. Situația este prezentă și în mediul universitar, unde procentul studenților ce nu au domiciliul în aceeași localitate cu universitatea la care studiază este mult mai mare, iar spațiile de cazare sunt evident insuficiente. Considerăm că cele aproximativ 16 internate studențești, aflate la diferite nivele de realizare, sunt obiective și etape importante în rezolvarea situației semnalate. De asemenea, se impune reabilitarea internatelor școlare și continuarea demersurilor pentru rezolvarea treptată a problemei.

Deputatul PSD, Camelia Gavrilă precizează că răspunsurile la aceste întrebări și dileme sunt complexe, dar există și unele soluții explorate de decidenți și prezentate în dezbateri și proiecte de abordare strategică:

  • Prezența în număr suficient a personalului care să asigure siguranța și securitatea elevilor în școli și să preîntâmpine posibile incidente și acte de violență;
  • Cursuri/stagii de formare continuă pentru personalul medical, precum și aprovizionarea cu materiale consumabile necesare cabinetelor de medicină școlară;
  • Asumarea unui parteneriat strategic pentru dotarea și amenajarea cabinetelor medicale școlare, a celor stomatologice studențești între instituțiile locale, autorități locale și unitățile școlare sau universități.
  • Monitorizarea elevilor și a instituțiilor educaționale, adoptarea unor strategii de intervenție pentru evitarea actelor de violență în spațiile educaționale.
  • Creșterea treptată a numărului de consilieri școlari, resursă umană de specialitate extrem de importantă prin care se asigură consilierea psihologică, armonizarea colectivelor de elevi, suportul psihologic necesar în cazuri individuale, consilierea în carieră.
  • Identificarea și rezolvarea constantă a problemelor ce vizează infrastructura școlară și universitară, calitatea și siguranța construcțiilor – școli și licee, grădinițe, universități, internate, inclusiv dotările necesare.

 

„Trebuie să conștientizam că așteptările pe care părinții și societatea în general le au de la școală depășesc mult granițele programelor și ale manualelor școlare, ale activităților didactice și  educative. Dincolo de un corp profesoral bine pregătit din punct de vedere științific și metodic, școala împreună cu autoritățile locale trebuie să asigure servicii educaționale, de acces la proiecte de educație, servicii sociale sporite, la standarde europene, burse motivante, fie că este vorba de burse de studiu sau de burse sociale. Accesul la transportul școlar, decontarea navetei sau asigurarea cazării în internate studențești și școlare sunt aspecte ce joacă un rol semnificativ în complexul proces de formare și educare a tinerilor. Eforturile Guvernului trebuie să se îndrepte spre finalizarea lucrărilor de reabilitare, acolo unde este cazul, astfel încât să crească numărul de locuri în cămine/internate din  fiecare județ, cât și din centrele universitare”.

În concluzie, trebuie să ne preocupe constant calitatea ambientului școlar și universitar, siguranța și securitatea acestuia, existența personalului de specialitate, asigurarea acelei firești stări de bine a tinerilor în mediul școlar, trebuie să anticipăm atât nevoile, cât și posibilele riscuri educaționale, astfel încât să asigurăm în școli accesul la cunoaștere, formare, învățare eficientă dar și pachete de servicii complete, căci școala sau universitatea nu înseamnă doar locul unde tinerii acumulează cunoștințe, unde studiază întru-un anume spațiu, ci și locul în care se formează, se dezvoltă, aspiră, comunică, interferează în proiecte, judecă valoric, de fapt un spațiu real și simbolic în aceeași măsură, prin care trece povestea lor de viață, cunoaștere și devenire. În aceste condiții, alături de Guvern este importantă și contribuția autorităților locale, nu doar în calitate de simpli finanțatori, ci și ca reprezentanți implicați ai comunității, conștienți de rolul esențial pe care îl au și de efectele pe termen lung pe care le antrenează educația. Niciodată nu putem spune că s-a făcut destul pentru tineri, că subiectul nu este de actualitate ori că problematica este redundantă, întrucât responsabilitatea noastră față de generațiile tinere este permanentă, a declarat într-un comunicat remis newsteam.ro deputatul PSD Camelia Gavrilă.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.