Senatorii au votat împotriva reglementării parteneriatului civil în România
Inițiativa care ar putea reglementa parteneriatul civil în România a fost respinsă luni, 29 februarie, de senatori, cu 92 voturi împotrivă, 10 pentru și 1 abținere. Propunerea votată astăzi este inițiată de deputata independentă Oana Bîzgan pentru a oferi protecţie juridică cuplurilor care nu doresc să-şi schimbe statutul civil, dar sunt dispuse să-şi oficializeze relaţia. După acest vot, inițiativa va ajunge la Camera Deputaților, cameră decizională.
Partenerii dintr-o uniune consensuală trebuie să aibă dreptul la protecţia bunurilor, la accesul la servicii medicale şi reprezentare în caz de pierdere a capacităţii de a decide pentru sănătatea proprie, la abitaţie, la succesiune în caz de deces ş.a.m.d. – drepturi civile ce decurg din Constituția României și legile în vigoare, precum și din statutul de membru al Uniunii Europene şi parte a tratatelor și structurilor internaționale precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei etc.
„În 2018, într-o țară europeană, legiuitorul încă mai condiţionează recunoaşterea unor drepturi civile de instituţia căsătoriei, ceea ce duce la discriminarea bărbaților și femeilor care aleg să aibă o relație de cuplu fără să se căsătorească. Acest aspect încalcă inclusiv Constituția României, care menționează clar la art. 16, alin (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, subliniază Oana Bîzgan, inițiatoarea acestei propuneri.
Discriminarea se manifestă în situații diverse și produce încălcări ale altor drepturi, cum ar fi cel la sănătate sau moștenire: partenerii nu pot fi co-asigurați în sistemul de sănătate și nu sunt recunoscuți ca aparținători în cazul unei boli ce necesită internare; după decesul unuia dintre parteneri, deși au locuit împreună și au contribuit la cheltuielile aferente locuinței comune, partenerul supraviețuitor nu are niciun drept asupra acesteia sau a bunurilor comune.
Uniunile consensuale – cuplurile care aleg să nu se căsătorească – prezintă un trend ascendent în ultimii ani, atât la nivel internaţional, cât şi naţional. Convieţuirea în afara căsătoriei este o stare de fapt ce nu mai poate fi ignorată, fiind necesar să devină şi o stare de drept, se menționează în expunerea de motive anexată proiectului de lege. „Toţi cetăţenii au dreptul la protecţie din partea statului cu privire la viaţa privată, în virtutea principiului nediscriminării şi al egalităţii, independent de starea civilă. În România circa 800.000 de persoane trăiesc în uniuni consensuale, potrivit ultimului recensământ național, iar 37% dintre copiii României se nasc din astfel de uniuni. Și pentru acești copii, statul român are obligația de a garanta egalitatea de șanse și de tratament, prin respectarea drepturilor fundamentale. Votul dat de senatori astăzi reprezintă o oportunitate irosită de România de a avansa, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, explică deputata Bîzgan.
La nivelul Uniunii Europene, 22 de ţări oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi oficializa relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, prin alternativa parteneriatului civil. Deși atât Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), cât şi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) au decis că statele membre sunt obligate să asigure cadrul legal necesar protejării drepturilor şi intereselor cuplurilor ce trăiesc în uniuni consensuale, România nu are încă o lege a parteneriatului civil.
Ținând cont de evoluţiile sociale cu privire la relaţiile de cuplu şi de familie, se impune deci o actualizare şi o aliniere a legislaţiei ce le reglementează, iar parteneriatul civil reprezintă un prim pas în acest sens, se mai motivează în expunerea legii. „Prin această inițiativă, parteneriatele civile ar putea fi oficializate prin intermediul primăriilor, nu la notar, având o procedură simplă și fără costuri suplimentare pentru cei care doresc să-și oficializeze relația de cuplu. Ca reprezentanți ai cetățenilor în Parlamentul României, avem datoria să facem legi care să fie accesibile și pe înțelesul tuturor, legi care să îmbunătățească viața și să ajute la un viitor mai bun pentru toți românii”, completează inițiatoarea.
Oana Bîzgan este deputată independentă și Young Global Leader, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare ale Camerei Deputaților. Îi aparțin o serie de inițiative legislative ambițioase, precum legea hărțuirii stradale, pedepsirea hărțuirii morale la locul de muncă, registrul național automatizat al infractorilor sexuali și creșterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial.
