Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, cu ocazia Sfinţilor Constantin şi Elena.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 690.537 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia – 1.115.351 de femei.
Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 434.709, urmat de Cosmin – 116.631, Costel – 75.487 şi Costică – 25.205.
Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.126, Costinel – 10.568, Costache – 4.127, Costi – 899, Costea – 288, Costeluş – 331, Constandin – 135, Constanţiu – 24 şi Ilenuş – 7.
La femei, 841.591 poartă numele de Elena, 98.438 – Ileana şi 60.997 – Lenuţa.Se mai întâlnesc Constanţa – 41.406, Constantina – 20.259, Ilinca – 26.454, Costina – 5.426, Tanţa – 4.709, Nuţa – 3.601, Leana – 2.569, Costinela – 2.423, Nuţi – 1.349, Ilenuţa – 1.049, Ela – 908, Tănţica – 853, Lena – 860, Ilina – 669, Nuţica – 627, Leanca – 328, Costica – 276, Eli – 212, Constandina – 165, Tanţi – 124, Leni – 32, Ilenuş – 21 şi Ilenuşa – 5. AGERPRES
Sfințîi Împărați Constantin și Elena sunt praznuiti pe 21 mai. Constantin cel Mare a fost fiul lui Constantiu (305-306) și al cinstitei Elena. Menționăm că în perioada nașterii sale, împărat era Dioclețian (284-305), iar imperiul român era împărțit în două. Partea de răsărit avea capitală la Nicomidia și era condusă de Dioclețian, ajutat de ginerele sau Galeriu. Partea de apus avea capitală la Roma și era condusă de Maximian, ajutat de Constantiu, tatăl lui Constantin cel Mare. Când Constantin ia conducerea împărăției, Maxentiu, fiul nelegitim al lui Maximian se ridică împotriva să.
Potrivit relatărilor lui Eusebiu de Cezareea, Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu în lupta cu Maxentiu, știind că armata să este mult mai mică decât cea a dușmanului sau. Că răspuns la rugăciune, Dumnezeu îi descoperă lui Constantin în amiază mare, o cruce pe cer, cu inscripția: Prin acest semn vei învinge. Iar noaptea I se arată în vis Hristos, și îi poruncește să pună semnul Sfintei Cruci pe steaguri și scuturi. Împlinind porunca Mântuitorului, Constantin iese învingător din lupta cu Maxentiu, în anul 312.
Având în vedere ajutorul primit din partea lui Dumnezeu, Constantin oprește prigoană împotriva creștinilor și dăruiește libertate creștinilor în imperiu, prin Edictul de la Milan din anul 313.
S-a arătat a fi și un mare apărător al adevărului revelat, dacă avem în vedere că participa la primul sinod ecumenic, la Niceea, în anul 325, unde este combătută erezia lui Arie care mărturisea că Hristos nu a fost Dumnezeu. Sfântul Constantin a trecut la cele veșnice în anul 337, cu zece ani după adormirea maicii sale, Sfânta Elena.
Împărăteasa Elena
Împărăteasa Elena făcea parte dintr-o clasa socială inferioară. Era fiica unui hangiu din Bitinia, regiune de la sud de Marea Marmara, în Turcia de astăzi. S-a născut în localitatea Drepanum, unde tatăl sau avea un han, în anul 249. Aici o va întâlni Constantiu Clor și o va cere de soție. Având în vedere că soțul va ajunge cezar al Apusului și pentru că realitatea timpului nu-i permitea, pentru a deveni cezar, să aibă o soție dintr-o clasa inferioară, renunta la căsătoria cu ea și trăiește împreună cu Teodora, o rudă a împăratului Dioclețian. Abia după ce fiul ei, Constantin ajunge cezar în Apus, în locul tatălui, o va lua pe mama să la curtea să de la Trier, din Germania. Iar în anul 312, când Constantin îl învinge pe Maxentiu, îi acordă mamei sale primul titlu, de „Nobilissima Femina”.
Datorită credinței și ravnei mamei sale Elena, la Ierusalim a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Domnul. Amintim că în urmă săpăturilor de aici, s-au descoperit trei cruci, ale celor doi tâlhari și cea pe care a fost răstignit Hristos. Crucea Mântuitorului a fost recunoscută când, la sugestia patriarhului Macarie al Ierusalimului, a fost atinsă de un mort, care a înviat în chip minunat.
Sfânta Împărăteasa Elena a trecut la cele veșnice la Roma, în anul 327. A fost îngropată la Roma, în mausoleul de lângă biserica Sfinților Marcelin și Petru de la Via Labicana. Sarcofagul care conține rămășițele sale se află acum depus în muzeul din Vatican.
Biserica i-a numit pe Sfințîi Constantin și maică să Elena, „Sfinți Împărați întocmai cu Apostolii”. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români. Așa se explică și faptul că aproape 1.850.000 de români poartă numele Constantin și Elena sau derivate ale acestora.
Sfințîi Împărați Constantin și Elena – hramul istoric al Catedralei Patriarhale
Cu ocazia prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, credincioșii sunt așteptați la Catedrala Patriarhală din București, care își serbează hramul istoric. În ziua de duminică, 21 mai 2023, va avea loc și proclamarea canonizarii Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul.
Actuală Catedrala Patriarhală a fost ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab, la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osardia Mitropolitului Simion Ștefan. Catedrala a fost desemnată reședința Mitropoliei Țării Românești de domnitorul Radu Leon, în 8 iunie 1668, la îndemnul mitropolitilor Ștefan și Teodosie. Pe 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan al Țării Românești, împreună cu ierarhi, egumeni, preoți și diaconi, în prezența ctitorului și a familiei sale, a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1925 Catedrala Patriarhală.
Amintim că în Catedrala Patriarhală sunt prezente moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, din anul 2002, când la sărbătoarea hramului, o delegație a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit Patriarhului Teoctist Arapasu o raclă cu fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena. Sfintele moaște au fost aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoană Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, prezența în mănăstirea cipriotă.
