Legea există, muzeul lipsește! Reprezentanții romilor acuză că proiectul a rămas doar pe hârtie

Reprezentanții comunității rome trag un semnal de alarmă și cer autorităților să pună în aplicare legea privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor. La trei ani de la adoptarea actului normativ, instituția nu are încă un spațiu fizic, deși conceptul muzeului a fost elaborat și înaintat Guvernului.

Apel către Guvern și Ministerul Culturii

Nemulțumirile au fost exprimate în cadrul Festivalului Intercultural „ProEtnica” de la Sighișoara, la o conferință dedicată robiei romilor și necesității unei reconcilieri istorice prin recunoaștere și politici reparatorii.

Participanții au arătat că, deși Parlamentul a adoptat legea necesară, proiectul nu s-a concretizat. Delia Grigore, conferențiar universitar și activistă pentru drepturile romilor, a precizat că nu a fost alocat nici măcar un spațiu pentru viitoarea instituție.

Aceasta a cerut Guvernului, Parlamentului și Ministerului Culturii să intervină pentru aplicarea legii și pentru transformarea proiectului într-un muzeu adevărat, accesibil publicului.

„Avem o lege și e păcat că suntem într-un stat care începe să devină anomic, adică are legi bune care nu se aplică”, a avertizat Delia Grigore.

Trei ani de așteptare și niciun spațiu

Proiectul muzeului nu pornește de la zero. Înaintea adoptării legii, Agenția Națională pentru Romi a constituit un grup de lucru format din istorici, sociologi, lingviști și oameni de cultură romi și neromi. Specialiștii au elaborat conceptul instituției, document care a fost ulterior transmis Guvernului.

Cu toate acestea, la trei ani de la votarea legii, România are în continuare doar un muzeu virtual dedicat istoriei romilor. Reprezentanții comunității consideră situația cu atât mai greu de acceptat cu cât numeroase alte minorități naționale beneficiază de instituții muzeale publice.

„Nu este un muzeu doar pentru romi”

Președintele Agenției Naționale pentru Romi, Iulian Paraschiv, a explicat că viitorul muzeu nu ar trebui privit ca o instituție destinată exclusiv comunității rome.

Rolul său ar fi acela de a prezenta atât istoria romilor, cât și contribuția acestora la dezvoltarea societății și a națiunii române. Instituția ar putea deveni un spațiu de educație, documentare și combatere a prejudecăților.

Paraschiv a recunoscut că România reprezintă un model instituțional în privința drepturilor minorităților, dar a subliniat că mai sunt necesare eforturi serioase pentru reprezentarea culturală și pentru combaterea discriminării și urii rasiale.

Robia și Holocaustul romilor, capitole insuficient cunoscute

Printre temele care ar urma să fie prezentate în muzeu se numără robia romilor, care a durat aproape cinci secole în Țările Române, și Holocaustul romilor din perioada regimului Antonescu.

Reprezentanții comunității susțin că aceste episoade sunt încă insuficient cunoscute și asumate în spațiul public. Lipsa unei memorii colective corecte contribuie, în opinia lor, la menținerea prejudecăților, stereotipurilor și formelor de rasism.

Muzeul nu ar avea însă scopul de a prezenta comunitatea romă exclusiv din perspectiva suferinței. Instituția ar trebui să ofere o imagine completă, bazată pe documente și cercetări istorice, asupra identității, culturii și contribuției romilor la societatea românească.

De la promisiune la realitate

Agenția Națională pentru Romi pregătește și un ghid educațional despre genocidul și Holocaustul romilor, care ar urma să fie distribuit în școli și utilizat ca material auxiliar de către profesori.

Înființarea muzeului rămâne însă unul dintre cele mai importante obiective ale Agenției Naționale pentru Romi, ale Centrului Național de Cultură a Romilor și ale organizațiilor civice.

Mesajul transmis autorităților este categoric: adoptarea unei legi nu este suficientă. După trei ani de așteptare, reprezentanții romilor cer un spațiu, finanțare și măsuri concrete pentru ca Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor să nu rămână doar o promisiune.