Reflecții, lecții și consecințe deschise de Centenarul Marii Uniri
Luna decembrie reprezintă un prilej de sărbătoare pentru România și de rememorare a semnificațiilor anului ce se apropie de final, consemnând evenimente recente sau raportări la ecourile trecutului, evocând desăvârșirea UNIRII de la Alba Iulia sau LIBERTATEA ce se năștea pe străzile Bucureștiului acum 29 de ani.
„În Anul Centenarului, întreaga țară, toate județele, dar mai ales marile orașe din România s-au remarcat cu proiecte inedite, menite să amintească de această sărbătoare, să evoce, să comemoreze și să fie promotorii direcți ai evenimentului național”, a apreciat deputatul PSD, Camelia Gavrilă.
Capitala României a găzduit inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, simbol național și spiritual, reper arhitectural deosebit, care amintește de vocația creștină a poporului român, de credința care l-a susținut în momentele aspre ale istoriei.
La Alba Iulia se detașează simbolic investiţiile dedicate Centenarului Marii Uniri, reprezentate de Monumentul Unirii şi de Podul Unirii. Monumentul Unirii este simbolizat prin patru cruci care se unesc în partea superioară, semnificând unirea celor patru provincii româneşti la 1 Decembrie 1918, iar Podul Unirii unește atât fizic, dar mai ales la nivel simbolic, Monumentul Unirii și Catedrala unde a avut loc ceremonia de încoronare a reprezentanților Casei Regale.
Unul dintre cele mai importante demersuri realizate pentru Iași în Anul Centenarului a fost reprezentat de momentul în care Parlamentul României, prin Senat și prin votul final din Camera Deputaților, a adoptat proiectul de lege inițiat de parlamentarii din Iași și din Bacău pentru declararea municipiului Iași drept „capitală istorică” a României, recunoaștere a rolului istoric și cultural profund al orașului în care s-au consumat evenimente majore asociate, de altfel, de-a lungul timpului, cu toate cele trei momente și trepte ale Unirii – 1600, 1859 și desăvârșirea idealului de unitate națională în 1918. Dar, mai mult decât atât, anul 2018 este anul în care Autostrada Unirii a devenit, prin legea adoptată, o certitudine și un început irevocabil pentru un proiect major, așteptat de mult timp.
Deputatul PSD, prof. dr. Camelia Gavrilă, subliniază principalele concluzii, sensuri sau lecții rezultate în urma unui an de o importanță simbolică pentru România:
- România Mare, astăzi, nu mai există în aceeași ipostază geografică. Din punct de vedere teritorial, în 100 de ani de istorie complexă, deseori tragică, România a pierdut numeroase teritorii în urma conflagrațiilor mondiale și a tratatelor semnate. De aceea devin importante astăzi parteneriatele, colaborările diplomatice, economice, educaționale, culturale cu regiunile și ținuturile României mari.
- În Anul Centenarului trebuie să conștientizăm că avem nevoie de lideri autentici, patrioți, cu un profund crez național, dar și european, cu pragmatism al acțiunii, vizionari și preocupați de formarea noilor generații, ca o garanție pentru evoluția și viitorul țării. Rămân ca modele unice personalități precum: N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinand, precursori sau făuritori ai Marii Uniri, susținători ai idealurilor naționale de unitate.
- Anul Centenarului ne reamintește faptul că lucrurile valoroase, înălțătoare, se pot realiza prin credință, caracter, stăruință, dar mai ales prin sacrificii. De aceea istoria trebuie să fie o disciplină esențială de studiu în școală, lecție vie a trecutului pentru elevi, curs academic pentru tineri, element fundamental pe drumul educației pentru valori, al formării personalității tinerilor.
- A patra lecție este cea a UNITĂȚII. Când cele mai importante forțe ale țării, de la partide politice, categorii sociale, minorități, oameni de cultură, oameni simpli, elite se unesc în jurul unui deziderat comun, nimic nu mai poate sta în calea realizării unui ideal, a unui vis posibil. Această unitate se regăsește, din păcate, tot mai greu în societatea actuală, fragmentată și polarizată.
- Patriotismul nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, deoarece este parte din formarea completă și complexă a unui român. Progresul unei nații ține de nivelul de educație și cultură, de calitatea școlilor și a investiției în tineri, pentru că în momente semnificative din perspectiva istorica și politica rolul elitelor, al oamenilor învățați a fost esențial pentru țară. Patriotismul se transmite, se învață, se trăiește.
- Educația a fost și rămâne pilonul cel mai important într-o comunitate, iar investiția în educația copiilor, în formarea tinerilor, preocuparea pentru excelență în învățământ trebuie să fie aspecte prioritare pentru decidenții politici.
La final de 2018, când închidem Anul Centenarului, România trebuie privită cel puțin din patru perspective semnificative, care creionează o imagine completă a momentului, dar sugerează și sensurile schimbărilor necesare:
– palierul politic: luptele politice se dau în campaniile electorale, iar dincolo de aceste momente, atenția, energia, acțiunile trebuie orientate spre proiecte transpartinice, care să promoveze interesul cetățeanului. Avem nevoie de o politică centrată pe cetățean, infuzată de responsabilitate, solidaritate interumană, preocupare pentru bunăstarea generală, dar mai ales o politica condusa cu măsură și decență.
– palierul educațional: o țară sănătoasă este o țară educată în care școala, știința, cunoașterea sunt valori fundamentale. Așadar, avem nevoie de o educație centrată pe elev și student, pe resursele tinerilor, valorizând unicitatea ființei umane, aspirațiile și potențialul fiecărui individ.
– palierul economic: România are nevoie de investiții substanțiale în domeniile economiei, infrastructurii, de politici fiscale corecte, de o viziune antreprenorială, care să asigure dezvoltarea sustenabilă de tip european. Avem nevoie de o economie centrată pe o dezvoltare durabilă, în corelație cu evoluțiile europene și cu provocările secolului XXI.
– palierul social și civic: este nevoie de cetățeni implicați în viața comunității, interesați de binele comun, de viitorul comunităților pe care le reprezintă, de integrarea acestora în dezvoltarea echilibrată a țării, cetățeni activi, care analizează obiectiv, propun soluții și sunt conștienți de rolul major pe care îl au în toate etapele de creștere a României.
În concluzie, Centenarul Marii Uniri a fost un an al celebrării, al reflecției, al gesturilor simbolice, dar lecțiile trecutului pot și trebuie să fie convertite în lecții ale prezentului, dincolo de mitizări și legende, conturând o țară europeană ancorată în actualitate, așa cum am văzut-o deseori în curgerea timpului istoric, în cărțile de istorie.
„În prag de an nou, la început de 2019, urările, dorințele și gândul meu se îndreaptă spre un Iași care își păstrează mai departe sensurile, rolul istoric, universitar, cultural, dar care se va dezvolta constant și din punct de vedere economic, antreprenorial, un județ care se modernizează treptat în toate comunele și orașele, un Iași în care se va investi și pentru proiecte majore, aflate pe agenda cetățenilor și în atenția oamenilor politici. Considerațiile de față sunt analize, reflecții firești, afective, dar și lucide, sunt însă și obligații pe care, în calitate de lideri politici, de reprezentanți ai administrației locale sau centrale, le-am asumat și trebuie să le continuăm.” a precizat deputatul ieșean.
Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.com.
