Judecatoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), intreband daca este obligata sa respecte deciziile CCR, care se opun flagrant recomandarilor din MCV. „Judecatoarea judeca dosarul de coruptie al rectorului Universitatii din Oradea si daca ar fi eliminat probele (interceptarile) facute de SRI pentru DNA, inculpatii ar fi scapat de acuzatiile de luare de mita”, explica jurnalistul Alex Costache (TVR).
„Judecatoarea Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor a intrebat CJUE daca ea ca instanta judiciara e obligata sa respecte deciziile CCR, o instanta politico-judiciara, care a decis ca probele obtinute de DNA cu ajutorul SRI trebuie anulate.
Judecatoarea judeca dosarul de coruptie al rectorului Universitatii din Oradea si daca ar fi eliminat probele (interceptarile) facute de SRI pentru DNA, inculpatii ar fi scapat de acuzatiile de luare de mita.
Spre deosebire de alti judecatori, magistratul Ciungan nu s-a multumit sa aplice formal deciziile unei instante politico-judiciare pe principiul ‘eu am vrut, dar nu am avut ce face’ si a actionat: a intrebat CJUE!
Deci se poate! Poate invata ceva si ‘profesionistele’Lectie Rog si Mera de la Inalta Curte, care ‘vor, dar nu au avut ce face, saracele’!”, a scris Costache pe Facebook.
Magistratii oradeni cer judecatorilor europeni sa se pronunte cu privire la mai multe intrebari care vizeaza rolul deciziilor CCR, una dintre acestea fiind daca CCR se poate substitui Legislativului, in cazul interpretarii unei legi.
„Dreptul Uniunii Europene impune inlaturarea efectelor unei astfel de decizii pronuntate de o curte constitutionala?,” este una dintre intrebarile trimise de Tribunalul Bihor.
Decizia de sesizare a CJUE este definitiva. „Solicita Curtii de Justitie a Uniunii Europene aplicarea procedurii preliminare de urgenta si in subsidiar aplicarea procedurii preliminare accelerate pentru toate intrebarile formulate”, se mai arata in minuta, potrivit portalului instantelor.
Aceasta este cea de-a saptea sesizare a CJUE venita din Romania. Cea mai recenta a fost data in dosarul Gala Bute-Elena Udrea.
Care sunt cele trei intrebari:
1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 si cerintele formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul roman?
2. Articolul 2 corelat si cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretate in sensul ca in cadrul obligatiei statului membru de a respecta principiile statului de drept se inscrie si necesitatea ca Romania sa respecte cerintele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, inclusiv in privinta abtinerii interventiei unei curti constitutionale, o institutie politico-jurisdictionala, de a interpreta legea si de a stabili modul concret si obligatoriu de aplicare a ei de catre instantele judecatoresti, competenta exclusiva atribuita autoritatii judecatoresti si de a institui norme legale noi, competenta exclusiva atribuita autoritatii legislative?
Dreptul Uniunii Europene impune inlaturarea efectelor unei astfel de decizii pronuntate de o curte constitutionala? Dreptul Uniunii Europene se opune existentei unei norme interne care reglementeaza raspunderea disciplinara pentru magistratul care inlatura de la aplicare decizia curtii constitutionale, in contextul intrebarii formulate?
3. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE si de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera, hotararea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune substituirii competentelor lor de deciziile Curtii Constitutionale (Deciziile nr.51 din 16 februarie 2016, Decizia nr.302 din 4 mai 2017 si Decizia nr.26/16.01.2019), cu consecinta lipsirii de previzibilitate a procesului penal (aplicare retroactiva) si a imposibilitatii interpretarii si aplicarii legii la cauza concreta?
Dreptul Uniunii Europene se opune existentei unei norme interne care reglementeaza raspunderea disciplinara pentru magistratul care inlatura de la aplicare decizia curtii constitutionale, in contextul intrebarii formulate?
