USR propune un proiect de reorganizare administrativă a Capitalei în 20 de districte și înființarea Zonei Metropolitane care să includă localitățile din fostul județ Ilfov. Proiectul mai prevede un singur primar pentru București și o administrație metropolitană, precum cele din Bruxelles sau Paris, conform mediafax.ro
,,Așa cum este organizat astăzi, Bucureștiul nu funcționează! Avem 7 orașe într-unul singur. Cu 7 primari, 7 consilii, 7 bugete. Se risipesc sume enorme de bani, se suprapun atribuții, se pun piedici fie de la PMB către sectoare fie invers, se dezvoltă o birocrație luxuriantă. Avem astăzi în București o sinteză între modelul administrativ comunist, intens birocratizat, și modelul politic pesedist, intens baronizat”, precizează Roxana Wring, președinte al USR București, consilier general în cadrul Consiliului General al Capitalei și inițiatoare a proiectului. Wring arată că Bucureștiul are nevoie de o nouă organizare administrativ teritorială și o singură administrație, prin diminuarea birocrației și îmbunătățirea serviciilor publice. Totodată, în viziunea acesteia, Capitala trebuie să se unească cu județul Ilfov, deoarece în acest moment cele două sunt rupte la nivel decizional.
,,Bucureștiul se va reorganiza în 20 districte. Se vor desființa administrațiile de sector și se va pune punct acestei anomalii în care același oraș are 7 primării și 7 bugete. Districtele vor fi unități administrative funcționale, fără personalitate juridică proprie, în cadrul Municipiului București, al căror scop este să aducă decizia și acțiunea edilitară mai aproape de cetăţeni”, se mai spune în proiectul de reformă adminstrativă a Capitalei.
În document se mai arată că districtele, spre deosebire de sectoare, nu vor mai funcționa ca centre autonome de decizie și nu vor cumula putere în interiorul orașului, prin enclavizare. Acestea nu vor avea personalitate juridică proprie, iar prin dimensiunile reduse, vor răspunde mai bine nevoilor locale, pentru că atribuțiile nu se vor suprapune.
,,Districtele sunt formate dintr‑unul sau mai multe cartiere, grupate organic în funcţie de mai multe criterii, inclusiv demografice, urbanistice, istorice și culturale. Nu vor mai exista cazuri în care același cartier sau aceeași zonă protejată este sfâșiată între două sau mai multe sectoare. La nivelul fiecărui district va funcţiona un For Comunitar, structură consultativă cetăţenească deschisă, la ședinţele căreia pot participa reprezentanţi ai grupurilor civice, ai asociaţiilor de proprietari și locuitorii din district. (…) Rolul acestui For este să păstreze o legătură reală cu întreaga comunitate și să ducă decizia cât mai aproape de cetățeni”, mai precizează proiectul de reformă.
Printre prevederile din proiect se specifică și faptul că o parte dintre activităţile executive ale Primăriei Municipiului București vor fi realizate la nivel districtual, prin intermediul unui aparat administrativ dedicat. Districtele nu vor avea buget propriu, nu vor încasa taxe, dar vor cheltui în limitele unui mandat al Capitalei sume alocate nevoilor legate de infrastructura educațională și spațiile verzi de proximitate și altele.
,,La nivel municipal, vor fi redefinite ariile de competență pentru Primăria Capitalei și Consiliul General. Consiliul Municipal (actualul Consiliu General) va fi format din 60 de membri, câte 3 consilieri aleși pentru fiecare dintre cele 20 de districte. Consilierii municipali vor fi astfel mai legați de comunitatea locală, iar activitatea lor va fi să păstreze o legătură funcțională cu cetăţenii și să supravegheze activitatea structurilor executive ale Municipiului București”, mai adaugă proiectul USR. Potrivit documentului, primarul Bucureștiului ar trebui ales prin vot direct în două tururi de scrutin.
Acesta va avea o echipă executivă formată din 5 directori cu atribuţii strategice și de implementare în domenii prcum finanţele, transportul public și transportul alternativ, dezvoltarea urbană, infrastructura școlară, spitalicească, serviciile sociale, cultura și sportul. Totodată, municipalitatea, prin Consiliu sau Primărie, va asigura coordonarea, planificarea și supravegherea activității administrative la nivel de district. ,,La nivel metropolitan, se va înființa Zona Metropolitană București, care va include Capitala și localităţile din fostul judeţ Ilfov.
Administrația Ilfovului va fi desființată, iar localitățile din jurul Bucureștiului vor fi integrate în Zona Metropolitană. Va exista o Administrație Metropolitană (similară cu Greater London, Grand Paris, Bruxelles Capitale) cu rol de structură de cooperare între București și unităţile administrativ teritoriale de pe raza fostului judeţ Ilfov, cu atribuţii în domenii cheie pentru dezvoltare: transport, locuire, economie, mediu. Această Administrație va fi condusă de un Consiliu Metropolitan și de un Administrator. Consiliul va fi format din 20 reprezentanţi ai Municipiului București și 10 reprezentanţi ai localităţilor din fostul judeţ Ilfov. Iar administratorul va fi propus de Primarul Capitalei și votat de Consiliul Metropolitan”, mai spune proiectul celor de la USR.
Potrivit inițiatorului, ideea principală a proiectului de reformă a administrației este ca deciziile ce afectează Bucureștiul și localitățile arondate să fie luate de reprezentanți comunităților direct interesate. Documentul subliniază că Municipiul București și jduețul Ilfov luau separat decizii ce aveau impact la nivelul ambelor administrații, fără a se consulta.
,,Exemplele cartierelor de blocuri care sugrumă periferia orașului este doar una dintre consecințele acestei realități. Același lucru se întâmplă și cu utilitățile, și cu transportul public, și cu salubrizarea”, mai precizează sursa citată. Proiectul de reorganizare administrativă a Capitalei se află în dezbatere publică și toți cei care doresc să transmită opinii sau idei o pot face contactând inițiatorul.
,,După rafinarea lui în urma discuțiilor ce vor fi purtate cu specialiștii, cu ONG-urile și cu cetățenii, va urma etapa de formulare a textelor de lege care vor trebui adoptate în vederea reorganizării administrative a Bucureștiului. Obiectivul este ca, după alegerile parlamentare din 2020 să putem propune în Parlament un pachet legislativ complet și coerent, discutat cu toți cei interesați”, conchide Roxana Wring.
