Prigoana online a Jandarmeriei contra protestatarilor. Cum sunt vânate postări pe Facebook pentru a justifica amenzile
Ultima Ora Justiție Politic Social

Prigoana online a Jandarmeriei contra protestatarilor. Cum sunt vânate postări pe Facebook pentru a justifica amenzile

Jandarmeria a început după 10 august 2018 să împartă amenzi protestatarilor din Cluj, aducând ca mijloacele de probă postările de pe Facebook. Cei amendaţi susţin că se încearcă intimidarea lor şi câştigă pe bandă rulantă procese pentru anularea contravenţiilor. Şeful Jandarmeriei Cluj susţine că protestatarii nu sunt urmăriţi pe Facebook, dar că nu vede o problemă dacă ar fi, scrie adevarul.ro

„E o schimbare foarte bruscă şi foarte vizibilă de atitudine. Timp de 2 ani nu am primit nicio amendă şi în ultimele 3 luni începe să-mi vină nota de plată”, spune Ligia Măhălean, unul dintre cei mai activi protestatari din Cluj, co-fondatoare a grupului civic Umbrela Anticorupţie.

A fost notificată între 13 şi 21 martie că are de plătit 3 amenzi în valoare totală de 7.500 de lei date de Jandarmerie în legătură cu participarea şi organizarea protestelor referitoare la legile justiţiei desfăşurate în 2019.

După data de 10 august 2018, Jandarmeria clujeană a început să-i amendeze într-un ritm susţinut pe protestatari, au declarat pentru „Adevărul” câţiva dintre cei mai vizibili activişti care au fost ţinta contravenţiilor. Amenzile se întocmesc a două zi după protest, fără a fi semnate de martori şi fără ca jandarmii să fi vorbit măcar cu cei amendaţi. Printre probleme de bază sunt postările de pe Facebook.

O postare pe Facebook i-a atras clujeanului Dumitru-Cornel Vîlcu o amendă de 1.200 de lei în toamna lui 2018. La începutul săptămânii trecute, pe 27 martie, contravenţia a fost anulată la judecătorie în prima instanţă.

Cadrul didactic la Universitatea Babeş-Bolyai, Vîlcu a postat la mijlocul lunii octombrie 2018 următorul mesaj pe Facebook:

„(…) Ceea ce vezi aici nu e invitaţia la o adunare publică. Dacă ar fi aşa, ai putea fi amendat/ amendată pentru simplul fapt de a da attend sau a fi prezent/ prezentă într-o piaţă publică sau pe o stradă atunci când <> n-are chef să te vadă/ audă acolo. (…) Deci nu e o invitaţie. E o declaraţie de intenţie şi de acţiune. Eu, un oarecare cetăţean liber al României, afirm că duminică voi fi în piaţă, probabil cu o pancartă şi, dacă găsesc, o portavoce pentru a-mi exprima poziţia faţă de ce se întâmplă acum în ţară.  (…) Dacă, mai mult sau mai puţin întâmplător, se nimereşte să ieşi, din proprie intenţie şi alegere, tot atunci, dă-mi de ştire, mi-ar plăcea să vorbim – sau dacă ne vine să şi mergem pe străzile noastre, să o facem în aceeaşi direcţie”.

În seara zilei de 21 octombrie, în jurul orei 18.00, Vâlcu a fost prezent în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca alături de circa 60 de persoane. „La început s-au purtat discuţii după care la un moment-dat Vîlcu Dumitru-Cornel a început să facă afirmaţii împotriva instituţiilor statului, la portavocea pe care o avea asupra lui. După discursul acestuia au luat cuvântul şi alte persoane, portavocea fiind ţinută tot de către acesta”, se arată în întâmpinarea trimisă de Jandarmerie instanţei de judecată.

Aceste acţiuni ale lui Vîlcu l-au făcut în ochii Jandarmeriei „organizator şi coordonator atât pe reţelele de socializare cât şi în piaţă al unui miting de protest nedeclarat”.

Amenda de 1.200 de lei a fost acordată invocând articolul 26, alin. 1, litera a, din Legea 60/1991 care stabileşte că este contravenţie „organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise”.

În întâmpinare, Jandarmeria a adus ca mijloace de probă raportul jandarmului care a constatat contravenţia, „planşă fotografică cu capturi de pe pagina de socializare”, dar şi un extras cu sancţiunile contravenţionale şi penale ale parlamentarului clujean Mihai Remus Goţiu, care a fost chemat de martor.

Vîlcu a argumentat în instanţă că Jandarmeria nu dovedeşte faptul că el a organizat şi condus adunarea respectivă. Replica Jandarmeriei este cel puţin interesantă: „dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut”. Asta în condiţiile în care amenda a fost dată a doua zi după ce a avut loc adunarea, fără a fi semnată de un martor, aşa cum cere legea, iar jandarmul care a întocmit-o nu a vorbit niciodată cu Vîlcu.

„Singura persoană sancţionată contravenţional în data de 21 octombrie a fost domnul Vîlcu Dumitru Cornel căruia i s-a aplicat o amendă în cuantum de 1.200 de lei ca urmare a încălcării prevederilor art. 26, alin 1, lit. a, din Legea nr. 60/ 1991”, au arătat reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Cluj, pentru Mediafax, în 5 noiembrie 2018.

Prigoana online a Jandarmeriei contra protestatarilor. Cum sunt vânate postări pe Facebook pentru a justifica amenzile

Daniel Giurcă  a fost amendat cu 2.000 de lei într-o situaţie similară. În contravenţia redactată la o zi după protestul din 21 ianuarie 2019, fără ca acesta să fie legitimat, se arată: „în urma organizării şi diseminării pe reţeaua de socializare Facebook, între orele 13 şi 21.30 a participat şi coordonat manifestarea publică sub denumirea „Fără OUG” la care au participat aproximativ 200 de persoane (…) adunare care nu a fost declarată sau avizată de către organele competente”.

„Nu ştiu de unde au scos ei că am coordonat această manifestare, pentru că eu nu am făcut aşa ceva. Probabil au văzut pe pagina mea de Facebook că am dat share la eveniment şi am postat ceva de genul: <>, dar nu am scris <>”, explică Daniel. El spune că a fost la adunare cu o portavoce, cu care merge de regulă la proteste, şi a criticat jandarmeria.  Giurcă a contestat amenda, la fel cum a făcut-o cu alta, primită în februarie 2018, când a fost acuzat că nu a ascultat indicaţiile jandarmilor în timpul unei alte manifestaţii. În ianuarie, a aflat că a câştigat procesul în primă instanţă.

Prigoana online a Jandarmeriei contra protestatarilor. Cum sunt vânate postări pe Facebook pentru a justifica amenzile

Ligia Măhălean, unul dintre cei care a participat la marea majoritate a protestelor legate de legile justiţiei, a primit din 1 ianuarie 2019 şi până astăzi, 3 amenzi: de 2.000, 3.000 şi 2.500 de lei. Toate i-au fost însă anunţate în luna martie. Cu toate că motivele au fost diferite, fie că nu ar fi ascultat somaţiile jandarmeriei, fie că ar fi coordonat un protest, pe fiecare contravenţie era menţionat că este vorba despre „protest nedeclarat şi neînregistrat”. Această sintagmă a fost folosită în procesele verbale de amendare ale tuturor celor amintiţi.

„Este o schimbare foarte bruscă şi foarte vizibilă de atitudine. Timp de 2 ani nu am primit nicio amendă şi în ultimele 3 luni începe să-mi vină şi nota de plată. E o încercare de intimidare, dar una eşuată. Eu ştiu că şi ceilalţi protestatari care au primit amenzi se simt şi mai iritaţi şi nu vor lăsa lucrurile aşa”, susţine Ligia, care a contestat toate contravenţiile.

Ea a explicat de ce de circa 2 ani protestele nu mai sunt declarate şi înregistrate la Primărie:  „La primul protest pe care l-am făcut în 2017 am notificat Primăria. Am fost invitaţi la o comisie formată din angajaţi ai Primăriei, ai Jandarmeriei şi Poliţiei pentru a face o trecere în revistă a logisticii declarate: traseu, număr de persoane, interval orar şi aşa mai departe. Problema a fost că am întâmpinat o rigiditate în ceea ce priveşte traseul din partea Comisiei”. 10.000 de cetăţeni care ies la protest nu pot fi „îngrădiţi de un traseu prestabilit, pentru că oamenii iau decizii la faţa locului”, spune ea.

S-a ajuns la un blocaj, deoarece organizatorii au solicitat un traseu larg, iar Comisia nu a făcut concesii: „Atunci am spus: cetăţenii au dreptul să se exprime liber neîngrădiţi de oricine. De atunci sunt proteste anunţate de grupuri civice pe Facebook, uneori sunt şi propuneri de traseu, dar nu mai facem notificări la Primărie. Dacă se notifică protestul, se creează un cadru foarte rigid şi rişti ca Jandarmeria să ia măsuri împotriva participanţilor pentru că nu respectă traseul”.

Giurcă completează: „Persoana care notifică îşi asumă rolul de organizator, iar legea prevede că dacă lucrurile o iau razna organizatorul îşi asumă responsabilitatea. Legea e absurd. Eu dacă anunţ protestul nu pot să iau pe persoană fizică 10.000 de oameni, să fiu responsabil de ceea ce fac ei. Tu, ca organ de stat, dacă constaţi încălcarea legii, trebuie să iei măsuri”.

Astfel, susţine Ligia Măhălean, protestele se desfăşoară conform articolului 3 din Legea 60, care prevede că manifestaţiile spontane nu trebuie să fie declarate. „Litera legii nu poate cântări mai mult decât spiritul legii. Constituţia ne garantează dreptul de a ne manifesta paşnic în public. Acesta nu poate fi îngrădit printr-o chichiţă administrativă”, conchide ea.

„Amenzile nu sunt date pentru a intimida, ci sunt date conform Legii 60 privind adunările publice, care prevede că adunările publice chiar şi cele de protest trebuie dacă nu autorizate, cel puţin notificate. Dacă nu sunt notificate e încălcată legea. Aşa cum înţelegem noi Legea 60 nu vine ca o regulă restrictivă la principiile constituţionale privind libertatea de exprimare şi dreptul de a protesta. Toată lumea are dreptul să protesteze, aşa cum scrie Constituţia, dar va face asta cu respectarea unui anumit regulament dat de Legea 60”, spune Inspectorul Şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmerie Cluj, Cristian Maxim.

Având în vedere că de circa 2 ani în Cluj-Napoca protestele nu mai sunt notificate la Primărie, în opinia şefului IJJ, acestea ar fi ilegale.  Legat de creşterea numărului de amenzi acordate după 10 august 2018, acesta susţine că „e o simplă speculaţie,  procesele-verbale sunt date de agenţii care constată prin propriile simţuri sunt încălcate prevederile legii”.

Maxim mai susţine că protestatarii „nu sunt urmăriţi pe Facebook, cu toate că nu văd să fie o problemă asta, e o reţea socială publică folosită inclusiv de autorităţile şi instituţiile publice”.

Colonelul Cristian Maxim, inspectorul şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmerie Cluj, este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie „A. I. Cuza” Bucureşti. Între 1996 şi 1998 a fost Comandant de pluton la Batalionul 51 Jandarmi Bihor, iar din 1998  până în 2004 a ocupat postul de Comandant de pluton la Batalionul 89 Mobil Cluj. Între 2004 şi 2005 a fost consilier Juridic la Comandamentul Teritorial de Jandarmi Cluj. Din 2007 până în prezent este Şeful Inspectoratului. Este originar din Fălticeni, judeţul Suceava, şi are 46 de ani.

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii