Un grup de elevi vrânceni, vizită la Parlamentul României
Ultima Ora Politic

Peste 200.000 de oameni „invizibili” ar putea deveni cetățeni cu drepturi și obligații egale grație unei propuneri legislative introduse astăzi în Parlament

În Săptămâna Mondială a Locuirii, Parlamentul României face primul pas pentru recunoașterea și reglementarea așezărilor informale din România

  • Peste 200.000 de oameni „invizibili” ar putea deveni cetățeni cu drepturi și obligații egale grație unei propuneri legislative introduse astăzi în Parlament –

La finalul a doi ani de cercetare și acțiuni de conștientizare, Fundația PACT și MKBT: Make Better, în parteneriat cu GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești-Jiu, Grupul de Inițiativă Valea Corbului, anunță finalizarea cu succes a primului pas în direcția recunoașterii și a reglementării așezărilor informale din România: introducerea în procedură parlamentară a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul sau Legea așezărilor informale.

Așezările informale sunt perimetre cu locuințe dezvoltate spontan, pe terenuri care nu au funcțiuni de locuire reglementate urbanistic, situate de obicei la periferia localităților urbane sau rurale, în care locuitorii nu au un drept de deținere legală asupra terenurilor și locuințelor pe care le-au construit și le ocupă. Așezările informale cuprind locuințe improvizate, realizate din materiale recuperate și/sau locuințe realizate din materiale de construcții convenționale, iar prin localizarea și caracteristicile socio-demografice conduc la excluziune, segregare și marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundații) sau biologic (gropi de gunoi), unele așezări informale sau părți din cadrul acestora pun în pericol siguranța și chiar sănătatea locuitorilor lor.

 

Potrivit unei cercetări derulate în perioada 2013-2014, la care au răspuns doar 53% dintre UAT-uri, în România ar exista 50.000 de locuințe și aproximativ 64.000 de familii situate în așezări informale, peste 200.000 de cetățeni lipsiți de acte de identitate permanente, cu acces zero sau limitat la infrastructură și servicii de bază, precum electricitatea sau apa curentă, servicii de educație și sănătate. România este singura țară din UE care condiționează identitatea (deținerea unor documente de identitate definitive) de proprietate (deținerea de acte de proprietate)[1].

 

Momentan, legislația românească relevantă nu face nicio referire la așezările informale și nu permite reglementarea situației în care trăiesc locuitorii acestora. În lipsa unoi reglementări, fenomenul riscă să se extindă, făcând și mai dificile intervențiile ulterioare. Proiectul legislativ, depus astăzi la registratura Senatului, propune o definiție a așezărilor informale, stabilește cadrul necesar de intervenție publică integrată pentru reglementarea, limitarea extinderii așezărilor informale și îmbunătățirea condițiilor de viață și siguranță a locuitorilor acestora și clarifică responsabilitățile autorităților publice în coordonarea activităților de identificare, reglementare, evaluare și monitorizare a așezărilor informale din România.

 

Proiectul a fost depus miercuri, 3 octombrie, de următorii inițiatori: Petre Florin Manole (PSD), Adrian Dohotaru (independent), Oana Bîzgan-Gayral (independent), Iulian Bulai (USR), Marian-Gheorghe Cucșa (ALDE), Nicușor Dan (USR), Angelica Fădor (PNL), Laura Mihaela Fulgeanu Moagher (PSD), Cristian Ghica (USR), Cristian Ghinea (USR), Nicolae Georgescu (PSD), Laurențiu-Dan Leoreanu (PNL), Adrian Mocanu (ALDE), Andrei Nicolae (PSD), Eugen Neață (PSD), Daniela Oteșanu (PSD), Adrian Claudiu Prisnel (USR), Florina Presadă (USR), Andrei Pop (PSD), Claudiu-Florin Roman (PNL), Adrian Solomon (PSD), Daniel Suciu (PSD), Răzvan-Ion Ursu (PSD), Daniel Vasile (minorități), Nicolae Velcea (PSD), Dan Vîlceanu (PNL), Sergiu Cosmin Vlad (USR).

 

“Reglementarea așezărilor informale este un prim pas pentru incluziunea acestor comunități și șansa ca acești cetățeni să capete drepturi și responsabilități egale. Având siguranța ocupării, acces la infrastructură și servicii, posibilitatea de a-și face buletin permanent, aceștia vor putea accesa programe publice de formare, se vor putea apoi angaja, vor plăti impozite și vor putea oferi viitoarelor generații condiții mai bune de viață și șansa unui viitor mai bun. Amânarea constituirii unui cadrul normativ și operațional pentru așezările informale, nu rezolvă problemele sociale și de organizare spațială a acestora, ci le accentuează. Siguranța ocupării și condițiile de locuire adecvate stau la baza întregului proces de incluziune socială a acestor comunități, în prezent invizibile pentru statul român”, a declarat Bogdan Suditu, expert locuire și planificare teritorială MKBT: Make Better, co-inițiator al proiectului No Man’s Land.

”S-au împlinit, săptămâna aceasta, doi ani de la momentul la care s-a născut ideea unui astfel de proiect de lege din consultările cu una dintre comunitățile unde locuirea informală este un fenomen real, dar nerecunoscut legal. În astfel de comunități, condițiile de viață sunt foarte grele și nimeni nu poate interveni – pentru că ele nu apar pe hărțile oficiale, iar locuitorii lor sunt practic invizibili. Ei sunt parte dintr-o realitate pe care până acum, legal, nu o puteam recunoaște. Acest proiect de lege reprezintă pasul cheie pentru crearea cadrului de rezolvare a situației așezărilor informale, împreună cu autoritățile și locuitorii acestora”, a declarant Gabriela Stanciu, director executiv, Fundația PACT.

Mai multe informații despre fenomenul locuirii informale în România precum și despre parcursul acestui proiect legislativ pe www.locuireinformala.ro.

 

Inițiativa legislativă pentru reglementarea așezărilor informale este un rezultat al proiectului No Man’s Land – locuire informală în comunitățile rome – recunoaștere, responsabilitate și soluții împărtășite, implementat în perioada 2017-2019 de Fundația PACT și MKBT Make Better, în parteneriat cu GAL Reșița, Asociația DEP Bumbești-Jiu, Grupul de Inițiativă Valea Corbului.

 

Despre inițiatorii proiectului No Man’s Land

Fundația PACT, www.fundatiapact.ro – este o organizație non-guvernamentală, activă în domeniile dezvoltării comunitare, participării civice și a economiei sociale.

MKBT: Make Better, www.mkbt.ro – este o organizație care activează în domeniul dezvoltării locale și regenerării urbane, lucrând la firul ierbii cu comunități și autorități locale.

[1] UNECE. (2009). Self-Made Cities: In search of sustainable solutions for informal settlements in the UNECE Region. New York and Geneva: United Nations.

Istoric Legea așezărilor informale – PDF

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.