Toader îi declară război lui Dragnea. „Nu voi mai rămâne în stare de pasivitate”
Ultima Ora

OUG-urile lui Toader au enervat Comisia Europeană. Dragnea nu scapă

Ministerul Justiţiei a trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii un proiect de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, precum şi un proiect privind completurile de 5 judecători ale instanţei supreme. În urma acestor informații Comisia Europeană solicită ferm puterii de la București să consulte înainte experții Comisiei sau Comisia de la Veneția.

Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisie Europene, a declarat  că nu va specula în legatură cu posibilitatea ca Guvernul României să adopte OUG pe modificarea Codurilor sau legilor justiției, dar a amintit declarațiile vicepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans.

”Am spus de multe multe ori, daca aveti in vedere o noua legislatie, de ce nu venti sa ne cereti sfatul, de ce nu cereti sfatul unui organism independent cu multa expertiza, cum este Comisia de la Venetia, astfel incat ca nu faceti pasi in directia gresita. Suntem la dispozitia dvs sa va ajutam sa faceti asta. Stiu ca este nevoie de transpunerea deciziilor Curtii Constitutionale in legislatie, dar haideti sa o facem in asa fel incat sa nu renuntam la lupta impotriva coruptiei si sa respectam independenta sistemului judiciar din Romania. Acest lucru este foarte, foarte important. Dupa cum stiti, am oferit niste sfaturi in raportul MCV cu privire la modul de abordare a acestei probleme si sper ca va exista un proces judiciar care sa permita celor care au o anumita experienta sa ofere sfaturi sanatoase, astfel incat lucrurile sa mearga in directia cea buna”, a fost declaratia lui Timmermans la Bucuresti, redata de Christian Wigand.

Potrivit proiectului perfectat de Tudorel Toader, referitor la completurile de judecători, condamnaţii care au sentinţe definitive pronunţate de completurile de 5 constituite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 2014 pot depune contestaţie în anulare şi dacă au ieşit din termenul legal de 30 de zile dacă ”instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” – acesta fiind exact cazul liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv în 2016 în dosarul Referendumul.

Astfel, proiectul prevede:

„Art… (1) Contestaţia în anulare pentru motivul prevăzut de art 426 litera d/ teza 1 C.P.P. împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în apel de către complete de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după intrarea în vigoare a Codului de Procedură Penală şi pentru care termenul de introducere a contestaţiei în anulare s-a împlinit anterior datei de 29 noiembrie 2018 poate fi introdusă de oricare dintre titularii acestei căi de atac prevăzuţi de art 427 alin (1) C.P.P., în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezenţei ordonanţe de urgenţă.

(2) Dacă se admite contestaţia în anulare formulată în condiţiile alin (1), cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se suspendă de la data desfiinţării hotărârii a cărei anulare se cere şi până la data pronunţării unei hotărâri că urmare a rejudecării apelului”.

În ceea ce priveşte codurile penale, una dintre modificările propuse în proiectul de ordonanţă de urgenţă priveşte schimbarea Articolului 155 din Codul Penal, referitoare de întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale. Actul normativ reduce termenele de prescripţie.

Astfel, articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 155 – (1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe pentru fiecare faptă şi persoană prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în cadrul procesului penal(conform CP actual) (2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.(3) Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate(4) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale, cu respectarea dispoziţiilor alin (3)

Totodată, se modifică prevederile legale referitoare la eliberarea condiţionată.

Proiectul prevede că articolul 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 100 -1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

  1. a) cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
  2. b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
  3. c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilie prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
  4. d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

(2) În cazul condamnatului care a îndeplinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1). lit. b) -d).

(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o pătrime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin o treime, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberării condiţionate sau care au condus la respingerea acesteia şi, în cazul admiterii, atenţionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

(6) Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat”.

Codul Penal prevede actualmente, la articolul 100, că liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, iar în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin.(1) lit.b) – d).

Proiectul abrogă de asemenea articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Acesta prevede: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.”

Proiectul de ordonanţă care a fost transmis către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spre avizare modifică articolul 125 privind acordarea statului de martor ameninţat.Potrivit proiectului de ordonanţă privind modificarea Codului de procedură penală, articolul 125 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Martorul ameninţat

Art. 125 – În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului sau a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acesteia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz”.

Legislaţia aflată în vigoare prevede actualmente, la articolul 125:

„Martorul ameninţat

Art. 125 – În cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz”.

Proiectul de act normativ privind modificarea Codului de procedură penală mai prevede că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.”Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţiile celor care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date în faţa organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează şi cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de aplicare a unei măsuri educative, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului”, potrivit articolului 103 din Codul de procedură penală, modificat în proiectul de act normativ.

Proiectul modifică şi circumstanţele în care se poate propune şi dispune arestarea preventivă.

„La articolul 223, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Pentru aprecierea stării de pericol concret pentru ordinea publică, prin propunerea de arestare preventivă şi în hotărârea judecătorească prin care se dispune această măsură preventivă trebuie indicate circumstanţe reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală şi iminentă asupra ordinii publice. În justificarea unei astfel de măsuri nu pot fi invocate şi reţinute argumente generale şi abstracte'”, se arată în proiect.

 

 

 

 

Voi ce părere aveți? Așteptăm comentariile voastre mai jos.

Prezidentiale-2019.ro

Folosim cookie-uri pentru a va asigura o interactiune cat mai buna cu site-ul. Prin continuarea navigarii permiteti utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Detalii