Numărul redus de absolvenți de studii superioare pune în pericol competitivitatea economiei românești
Marilen Pirtea, PNL: Numărul redus de absolvenți de studii superioare pune în pericol competitivitatea economiei românești. Soluția stă în acordarea a 6% din PIB
Comisia Europeană, răspunzând rolului de pilon al susținerii bunei guvernări în statele membre, a inițiat și permanentizat Monitorul Educației și Formării, instrument de cunoaștere și analiză a tendințelor din spațiul educațional european. Conform acestuia, România nu atinge nicio țintă pentru 2020, probleme fiind și la numărul de absolvenți de studii superioare. În joc se află competitivitatea economică a țării noastre.
„Raportul din acest an evidențiază faptul că România ocupă una dintre ultimele poziții în Europa la majoritatea indicatorilor urmăriți, neatingând încă niciuna dintre țintele pentru 2020, iar principala cauză a acestei subclasări este legată de nivelul alocărilor din PIB pentru educație, care, cu toate că sunt în creștere, încă se situează cu mult sub media UE”, afirmă vicepreședintele Camerei Deputaților, coordonatorul Comisiei pentru Educație a PNL.
Bazându-se pe o gamă largă de surse cantitative și calitative, Monitorul Educației și Formării include datele Eurostat, studiile și sondajele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și analizele sistemelor educaționale realizate prin rețeaua Eurydice. Monitorul este sursa fiabilă și actualizată de informații pentru învățarea reciprocă în rândul celor 28 de state membre ale UE.
„Pentru mediul universitar românesc, indicatorul de progres înregistrat de România în privința ponderii absolvenților de studii superioare din segmentul țintă considerat relevant (intervalul de vârstă 30-34 de ani) este un semnal al dinamicii bune pe care o parcurgem. Cu toate acestea, ponderea de doar 26,3% (cei care au studii superioare în totalul populației acestui interval de vârste) este încă situată destul de departe de media europeană (39,9%). Pentru recuperarea acestui deficit de capital educațional este necesară voință politică demonstrată practic. Primul pas esențial pentru atingerea acestui prag de minim 40% este chiar finanțarea publică cu necesarul procent de 6% din PIB pentru educație, în condițiile în care în prezent alocarea este de doar 3,7% din PIB, unul dintre cele mai scăzute nivele din UE”, conchide vicepreședintele Camerei Deputaților.
Principalul obiectiv al Monitorului Educației și Formării, aflat la a șaptea ediție în acest an, îl constituie formularea de răspunsuri viabile în direcția atingerii obiectivelor agendei Europa 2020, cu secvența sa specializată, Education and Training 2020.
