Greva generală în educație continuă, au anunțat cele două federații sindicale reprezentantive după declarațiile purtătorului de cuvânt al Executivului, care a prezentat aceleași măsuri propuse și până acum și respinse de către sindicate.
Reprezentantul Guvernului a susținut declarații duminică în condițiile în care sindicatele din educație sunt de aproape o săptămână în grevă generală, iar luni ar urma să înceapă înscrierea la bacalaureat. Ultimele negocieri între guvern și sindicatele din educație au avut loc joi, discuțiile fiind blocate acum după ce sindicatele au respins ferm oferta Cabinetului Ciucă, aceeași ofertă reluată și duminică.
Liderul Federației Sindicatelor din Educație (FSE), Marius Nistor, spune că greva generală continuă și există totodată posibiliatea amânării examenului de Bacalaureat.
”Răspunsul nostru este clar, este cel pe care l-am dat și joi, când am protestat în Piața Victoriei.
Dacă erau onești, puteau începe discuțiile pe grila de salarizare înainte să declanșăm greva. Acum ne cheamă luni și vin cu aceeași ofertă respinsă.
Colegii noștri au decis clar: greva continuă, acum nu sunt premise pentru schimbarea atitudinii legate de acest conflict de muncă.
Le dăm întâlnire guvernanților marți, când vom ieși 20.000 de oameni în Piața Victoriei, iar de acolo vom pleca la Cotroceni.
Îi învităm acolo, să coboare și să vorbească cu oamenii, să se uite în ochii lor si să le spună ce ne spun noua și să vadă care va fi reacția”, a spus liderul FSE.
Întrebat despre riscul amânării examenului de bacalaureat şi al Evaluării Naţionale, Marius Nistor a răspuns: „Este posibil orice atâta vreme cât avem un astfel de comportament din partea Guvernului”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a anunțat că a fost „pregătită” Ordonanța care „va asigura majorări ale veniturilor pentru personalul didactic, auxiliar și nedidactic.
Dan Cărbunaru: Bună ziua! Activitățile derulate de Guvernul României pentru a rezolva problemele semnalate de liderii sindicatelor din educație au continuat și în aceste două zile și sunt în măsură să vă prezint continuarea implementării măsurilor pe care Guvernul le-a anunțat în aceste zile, în care dialogul permanent pe care l-am derulat cu liderii sindicatelor din educație au generat, iată, și implementări ale măsurilor așteptate în sistemul din educație.
Astăzi voi anunța faptul că Guvernul României a pregătit ordonanța de urgență care va asigura majorări ale veniturilor personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, repet, în contextul discuțiilor pe care reprezentanții Guvernului le-au purtat în aceste zile cu liderii sindicatelor din educație și voi prezenta ceea ce, în următoarele minute, deja, inițiatorii actului normativ, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care răspunde de asigurarea resurselor europene pentru implementarea acestor măsuri, și Ministerul Educației le vor posta, în procesul de transparență decizională, pe site-urile proprii, urmând ca acest act normativ să ajungă pe masa Guvernului și, în cel mai scurt timp, să fie și aprobat.
Este un efort bugetar care depășește suma de 700 de milioane de lei, cu resurse europene, 410 milioane de lei bani europeni din Programul Educație și Ocupare pentru perioada 2021-2027, respectiv 313 milioane lei din bugetul național. Așadar, în total, 723 de milioane de lei, care se vor adăuga la cele 300 de milioane de lei de alocate pentru majorarea veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, lucru care s-a întâmplat deja vineri. Împreună sunt 1 miliard 23 de milioane de lei pe care Guvernul îi alocă, iată, în aceste zile, pentru majorările veniturilor personalului din sistemul educațional. Sunt 273.532 de beneficiari, practic, toți angajații din sistemul de învățământ, care vor primi în mod diferențiat acești bani.
Mă voi referi aici la ceea ce se va aloca personalului didactic și didactic auxiliar, respectiv personalului nedidactic, următoarele sume: cei 2.500 lei, care reprezintă măsuri de susținere, fie sub formă de primă de carieră didactică, fie sub formă de primă de compensare salarială, care vor asigura un regim tranzitoriu până la adoptarea noii grile de salarizare, acoperirea parțială a costurilor generate de rata inflației și tranziția spre noua grilă de salarizare; pentru personalul didactic și didactic auxiliar și alte sume, în total, 1.000 lei pentru personalul nedidactic, sume care vor fi primite în iunie și în septembrie, în timp ce personalul didactic și didactic auxiliar va primi 1.000 lei în luna iunie, în săptămânile care urmează, și 1.500 lei în luna octombrie, așa cum am anunțat.
Acest nou pas este dovada faptului că Guvernul tratează cu mare seriozitate nevoile reale, așteptările oamenilor care lucrează în sistemul educațional și, desigur, ține cont de o serie întreagă de realități, nu doar de la nivelul țării noastre, dar și de la nivelul altor state europene care au implementat soluții similare pentru personalul din educație și sunt în măsură să vă prezint câteva exemple de modele europene care deja sunt în implementare. Indemnizații aferente altor sarcini și responsabilități – este cazul Croației, Italiei, Muntenegrului, Lituaniei, Letoniei sau Norvegiei.
Așadar, nu doar modele raportate la Uniunea Europeană, ci și la alte state europene. Indemnizații legate de calificări, pregătire și performanță, cum este cazul Franței, profesorilor din Croația, Muntenegru sau Italia, alocații aferente condițiilor de predare, cum este cazul Franței sau alocații, plăţi suplimentare sau compensații financiare bazate pe alte criterii, cum se întâmplă în Bulgaria, Franța, Croația și Polonia. Acestea sunt doar câteva repere europene care arată faptul că există o preocupare la nivelul multora dintre guvernele de pe continent, pentru a compensa, pentru a interveni cât mai rapid și cât mai concret în sprijinul personalului din educație.
Cel de-al doilea lucru pe care aș vrea să vi-l comunic și care corespunde, de asemenea, așteptărilor și solicitărilor liderilor sindicali și ale personalului din educație este faptul că, din dispoziția domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul muncii, domnul Marius Budăi, va începe de mâine deja dialogul cu reprezentanții sindicatelor, desigur, începând cu cei ai educației, dar nu numai, pentru noile grile ale viitoarei legi a salarizării.
Am anunțat deja zilele trecute accelerarea calendarului, devansarea sa pentru data de 15 iulie. Era fixat ca termen în PNRR sfârșitul acestui an, în decembrie, dar iată că 15 iulie este termenul asumat la nivelul Guvernului, pentru a avea noile grile ale salarizării personalului din sistemul bugetar şi pentru a câștiga timp, deoarece 15 iulie este termenul până la care Experții Băncii Mondiale sunt așteptați să-și prezinte opinia, analizele și viziunea privind cum ar trebui să arate noile grile ale salarizării din sistemul public, în paralel, pentru a reuși să comprimăm cât mai mult etapele necesare pentru a ajunge la o variantă finală și corectă a sistemului de salarizare publică din România. Ministrul muncii va începe, așadar, de mâine, consultările, discuțiile, dialogul cu reprezentanții sindicatelor din toate domeniile, începând cu educația.
Este una dintre solicitările pe care liderii sindicali le-au adresat și, iată, Guvernul prin ministerele responsabile, în cazul nostru, Ministerul Muncii, demarează rapid, devansând inclusiv procesul de dialog pe această temă.
Ce aș vrea să vă mai spun este că, până miercuri, când va avea loc ședința de Guvern, premierul a cerut ministrului muncii ca acest dialog să se realizeze accelerat, cu toți reprezentanții sindicatelor, începând cu educația, așa cum ne-am angajat, și educația este pentru acest guvern o prioritate și se va păstra ca prioritate la nivel național și în viziunea pe care viitorul program de guvernare, care va deveni lege prin votul în Parlament, o să consfințească.
Aceasta din perspectiva garanțiilor necesare pentru sistemul educațional, în contextul în care întregul dialog care s-a purtat până acum a avut în vedere nevoia de a oferi aceste garanții, că da, salariile profesorilor, salariile celor din sistemul educațional se vor regăsi la un nivel superior celui pe care, din păcate, și știm acest lucru cu toții, actuala lege a salarizării 153 și l-a epuizat ca potențial. Este nevoie de o nouă lege care să ofere posibilitatea de da venituri mai mari profesorilor, educatorilor și tuturor celor care lucrează în sistemul educațional.
Așadar, mâine începe dialogul Guvernului, prin intermediul ministrului muncii, cu toate categoriile sindicale, începând cu educația, va continua cu cei din sistemul sanitar, cu cei din transporturi, cu toți, astfel încât miercuri, la ședința de Guvern, să poată avea loc o discuție, o analiză în interiorul Executivului privind formula optimă cu privire la salarizarea în sistemul bugetar.
Desigur, spun acest lucru pentru că și calendarul educațional și perspectiva închiderii anului școlar și examenele, evaluările care îi așteaptă pe copiii noștri, pe tineri, mă refer la cei din clasa a VIII-a sau la cei din clasa a XII-a, în mod special, au nevoie ca atât copiii, cât și profesorii lor să fie în școală, să fie în clase pentru a putea încheia cu bine acest an școlar. Așadar, alături de deschiderea pe care Guvernul o arată și înțelegerea corectă a situației semnalată de sistemul educațional din România, inclusiv prin intermediul liderilor sindicali, avem acest apel, care este susținut în primul rând de nevoia pe care copiii noștri o resimt, în această perioadă, de a merge la școală, de a încheia anul școlar și de a-și putea susține examenele pentru clasele care se află în această situație. Este un apel corect de a putea relua cursurile. Vă rog!
Reporter: De mâine ar urma să înceapă înscrierile pentru examenul de Bacalaureat. Deocamdată, ministrul educației, doamna Deca, nu a amânat în mod oficial aceste înscrieri, în schimb, cumva a pasat toată răspunderea pe directorii de școală. Este clar că nu au cum directorii de școală să se ocupe de toate aceste înscrieri și am vrea să știm ce face până la urmă Ministerul Educației, pentru că n-a mai rămas nici măcar o zi?
Dan Cărbunaru: Este un calendar care se întinde pe câteva zile. El diferă în raport cu ceea ce se întâmplă cu elevii care sunt acum clasa a VIII-a și se pregătesc pentru liceu. Diferă calendarul, așadar, de cel al celor care se află în clasa a XII-a și se pregătesc pe de o parte de bacalaureat, dar și, apoi, de înscriere la facultate. Ministerul Educației are în vedere această situație și este pregătit să vină cu soluții care să țină cont de ceea ce înseamnă din punct de vedere tehnic, pe măsură ce intrăm în această perioadă.
A fost o săptămână complicată și grea pentru toată lumea, nu doar pentru derularea dialogului dintre Guvern și reprezentanții sindicatelor, dar și pentru părinți și pentru copii, și pentru profesori. Și după această săptămână, extrem de complicată, ne așteptăm să găsim înțelegerea necesară într-un context în care, iată, guvernul vine cu măsuri concrete, nu vorbim de promisiuni, vorbim de măsuri concrete care sunt implementate și de deschidere la dialog, dublată de atingerea solicitărilor pe care liderii sindicali le-au adresat.
Și nu e vorba doar de sistemul educațional, vă spuneam că Ministerul Muncii va demara în regim de urgență discuțiile cu toate categoriile bugetare pentru a găsi formula echitabilă, corectă și nu doar pentru că așa este nevoie în cadrul acestui jalon privind legea salarizării, care are ca termen finalul anului, ci pentru că este o nevoie socială reală, pe care Guvernul o înțelege ca atare și o tratează cu prioritate.
Reporter: Dar concret, am putea asista la o amânare a acestui calendar, o decalare?
Dan Cărbunaru: Cred că este prematur să discutăm despre acest lucru, acum. Contăm foarte mult pe rezonabilitatea, responsabilitatea și capacitatea de a înțelege, în mod corect, situația în care se află în primul rând copiii noștri acum.
Mă raportez, în egală măsură, la liderii sindicali care au experiență profesională importantă în interiorul sistemului educațional, dar și una de responsabilitate socială. Deoarece majoritatea domniilor lor au un exercițiu de reprezentare de ani de zile, poate unii dintre ei de zeci de ani de zile, și cunosc semnificația, importanța, impactul, consecințele, dacă doriți, unor astfel de demersuri într-un astfel de context.
Contăm foarte mult nu doar pe buna lor credință, ci și pe capacitatea lor de a înțelege în mod corect această situație și disponibilitatea acestui guvern care, după ce a alocat opt miliarde de lei în plus pentru sistemul educațional în ultimii doi ani, într-o perioadă extrem de complicată, iată, găsește resurse în continuare nu doar de dialog, ci și financiare.
Vă spuneam mai devreme că un miliard de lei este valoarea doar a acestor măsuri pe care am luat-o vineri pentru personalul ne-didactic, care merge la maximum în grilele de salarizare, potrivit actualei legi și cea care vizează măsurile de susținere pentru cadrele didactice și nedidactice, ca formule tranzitorii, până când, iată, noua lege a salarizării reușește să garanteze, să certifice și să consolideze recunoașterea rolului pe care sistemul educațional îl are în orice societate care își dorește un viitor mai bun pentru copiii săi.
Reporter: De asemenea, am dori să știm care este rolul doamnei ministru Deca în aceste negocieri pe care le va duce domnul Budăi zilele viitoare, pentru ne gândim că ministrul educației cunoaște cel mai bine sistemul și ar trebui să negocieze cot la cot cu ministrul muncii, în condițiile în care vedem că sunt semnale că sindicaliștii nu vor accepta nici măcar această variantă.
Dan Cărbunaru: N-aș vrea să comentez o posibilă reacție la un anunț pe care l-am făcut acum câteva minute. Pot să vă asigur că doamna ministru Deca, având o experiență importantă, mă refer acum și la viziunea domniei sale, care a stat la forma consolidată a actualei formule legislative – legile educației, care vizează învățământul preuniversitar, învățământul universitar, recent votate de Parlament- , dar și dialogul constant pe care domnia sa l-a purtat cu liderii sindicali, cu siguranță că implicarea domniei sale este relevantă, ca și implicarea celorlaltor miniștri de linie, pentru fiecare segment.
Am spus că domnul prim-ministru i-a cerut domnului ministru al muncii să demareze acest dialog cu toate categoriile sindicale care reprezintă sistemul bugetar, tocmai având în vedere, pe de o parte, prioritatea pe care educația o reprezintă în acest moment, dar și nevoia de a angaja acest dialog din timp, într-un context în care vorbim de o lege a salarizării unitare care să integreze, practic, într-o formulă echitabilă și echilibrată, toate formele de reprezentare și de susținere financiară pentru ceea ce oamenii angajați în sistemul bugetar îl așteaptă.
Și, în acest context, desigur, când vorbim de educație, ministrul educației, când vorbim de sănătate, ministrul sănătății ș.a.m.d., fiecare ministru de linie, care poartă răspunderea administrării domeniului pe care îl păstorește, își păstrează angajamentul activ, mai ales într-un astfel de moment, în care lucrurile trebuie armonizate și gestionate într-o formulă corectă pentru toată lumea.
Reporter: Deci va participa şi doamna Deca la aceste negocieri? Fizic.
Dan Cărbunaru: Detaliile concrete ale formatului negocierii le stabilește ministrul muncii, care gestionează acest proces. Nu putem face abstracție de responsabilitățile un minister de linie, dar rolul de integrator pe care ministrul muncii, în mod natural, îl are pentru Legea salarizării, care este o componentă esențială a exercitării mandatului său și a responsabilităților pe care le are Ministerul Muncii din orice țară, este unul principal. Și acesta este rolul mesajului pe care domnul prim-ministru i l-a transmis, tocmai pentru a credibiliza rapid demersul necesar pe care societatea îl așteaptă, având însă în vedere că educația este o prioritate asumată la nivelul Guvernului.
Reporter: Domnule Cărbunaru, mai concret, ce vor putea face profesorii didactici auxiliari, nedidactici, cu acele prime? Că nu le mai numim vouchere educaționale, le numim prime. Ce vor putea face cu acești bani?
Dan Cărbunaru: Dacă ne referim la prima de carieră didactică, aceasta are rolul de a susține cadrele didactice în eforturile de a îmbunătăți competențele educaționale și de a obține performanțe școlare în procesul educațional.
Veți putea regăsi, de altfel, în detaliu explicat atât rolul acestor resurse financiare suplimentare alocate de Guvern, repet, sunt peste 720 de milioane de lei care vor fi alocate în acest sens – dar și procedura în sine, care ține de modul în care banii vor ajunge la oameni. Cea de-a doua chestiune, care ține de prima de compensare salarială, rolul acesteia este să asigure un regim tranzitoriu până când noua grilă de salarizare intră în vigoare și care acoperă în bună parte costuri generate fie de rata inflației, fie de tranziția către noua grilă de salarizare, lucruri care, de asemenea, s-au regăsit în solicitările pe care liderii sindicali le-au transmis către Guvern. Deci, sunt două formule care, împreună, agregă acest pachet despre care vă vorbeam și care este susținut, pe de o parte, de finanțarea europeană- 410 milioane lei și cei 313 milioane lei care provin din fondurile naționale.
Reporter: Deci să înțelegem că profesorii vor putea cu acești bani să-și cumpere, de exemplu, cursuri profesionale, penare, pixuri.
Dan Cărbunaru: O parte din aceste sume au un caracter forfetar și cei peste 300 de milioane de lei care sunt alocați de la bugetul de stat nu au nevoie de o justificare, în sensul că pot fi folosiți ca o formă de sumă potrivită pentru fiecare profesor.
Reporter: 300 de milioane, dar cât va reveni pentru fiecare profesor această sumă forfetară?
Dan Cărbunaru: Din datele pe care le-am, pot să vă spun că cei 1.000 lei reprezintă suma forfetară – mă refer la resursa de la bugetul de stat -, în timp ce 1.500 lei care reprezintă finanțarea europeană a acestui pachet au o componentă dedicată necesităților pe care orice cadru didactic de multe ori le acoperă chiar din propriul buzunar – iar asta accentuează și mai mult debalansarea aceasta dintre nevoile financiare și resursele financiare – și o componentă de 30% care, de asemenea, are un regim forfetar, deci în acest caz 500 lei. Dacă ar fi să reiau, ar fi un principiu forfetar de 1.500 lei la baza acestui pachet din cei 2.500 de lei, în timp ce diferența de 1.000 lei este alocată mai degrabă susținerii nevoilor pe care cadrele didactice sau didactice auxiliar le au de gestionat în viața de zi cu zi.
Reporter: Deci, să înțeleg așa în iunie, 1.000 lei prima din iunie pentru profesori…
Dan Cărbunaru: Și 500 lei pentru personalul nedidactic.
Reporter: Acești bani vor putea fi folosiți pentru orice, fiind o sumă forfetară, vor putea fi folosiți pentru orice, ca venit, pentru bugetul personal…
Dan Cărbunaru: Pentru completarea veniturilor.
Reporter: Da, pentru completarea veniturilor, iar în octombrie, din acei 1.500 lei, 1.000 lei vor fi folosiți pentru cursuri profesionale…
Dan Cărbunaru: Sau ce alte sau alte materiale necesare în exercitarea profesiei…
Reporter: Și 500 lei sau 500 lei din acestă sumă vor fi la fel o altă sumă care să completeze veniturile.
Dan Cărbunaru: Ca întotdeauna ați înțeles foarte bine, vă mulțumesc frumos!
Reporter: Mulțumesc și eu!
Reporter: Propunerea pe care ați anunțat-o mai devreme este o propunere refuzată de către sindicate. De ce ați venit cu o astfel de propunere? Sindicatele au spus foarte clar că nu vor renunța la grevă dacă nu vor obține 25% mărirea salarială.
Dan Cărbunaru: Nu este o propunere, este o măsură. Măsura pe care Guvernul a aprobat-o vineri, spre exemplu, care ține de majorarea veniturilor personalului nedidactic 55.000 de oameni, dintre cei 274.000 care lucrează astăzi în sistemul educațional din România, care n-au neapărat venituri foarte mari și care reușesc printr-un efort de la bugetul de stat consistent – 300 de milioane de lei – să urce, la rândul lor, la nivelul maxim pe care actuala lege a salarizării 153 le-o oferea ca posibilitate, în timp ce personalul didactic sau didactic auxiliar, deja atinsese acest maxim.
Ceea ce guvernul a făcut vineri a fost să rezolve această problemă care afecta o parte din funcționarea sistemului educațional și să continue cu măsuri pe care, vă spuneam mai devreme, și alte state europene le-au implementat, tocmai pentru a veni în sprijinul unei categorii profesionale semnificative, nu doar prin număr – pentru că 30% din bugetarii din România sunt în sistemul educational – dar și pentru a accelera, dacă doriți, efectele așteptate ale unei susțineri, ale unei atenții speciale acestui sector de activitate la nivel guvernamental. Avem nevoie de o viziune de ansamblu, nu doar în privința contextului, toată lumea cunoaște dificultățile prin care trece întreaga lume din perspectivă economică, dar așteptările sistemului educațional sunt concrete și ele trebuie să-și găsească soluții.
Desigur, acumulările multora dintre inechitățile sociale, salariale, după 1989 în România, pot acoperi volume întregi, nu o să intru în aceste detalii acum. Acest guvern, însă, continuă ceea ce a început încă de la instalare, să rezolve cât poate de mult din aceste inechități, să o facă într-o manieră sustenabilă, care să nu ofere oamenilor speranțe deşarte şi să vină cu lucruri concrete, care să apropie completarea acestor venituri de ceea ce oamenii au nevoie pentru a putea trăi decent, pentru a putea să-și acopere nevoile personale şi profesionale.
De aceea, măsura pe care guvernul a anunțat-o, prin această ordonanță de urgență, care este publicată astăzi în transparență decizională și care este rodul muncii pe care ministerele de resort au depus-o în aceste zile, arată că nu sunt doar promisiuni, nu sunt oferte, sunt măsuri pe care guvernul le implementează și care nu sunt punctuale în sensul limitativ. Nu înseamnă că aceasta face guvernul acum, după care nu mai face nimic. Guvernul va continua să facă lucruri.
A implementat Anexa 8, acordă aceste măsuri care totalizează peste 700 de milioane de lei și nu este un efort bugetar foarte mic. Desigur, nu acoperă toate nevoile din sistem și tocmai de aceea, prin dialog, vom găsi noi măsuri pentru a ne apropia de ceea ce oamenii așteaptă. Faptul că noua lege a salarizării – care are principalul rol de a rezolva aceste inechități reclamate de profesori, medici sau alte categorii de bugetari- nu mai așteaptă luna decembrie pentru a vedea cum arată ea ca soluție, ci este devansată până la 15 iulie, care înseamnă, practic, o lună și jumătate, începând de acum șase săptămâni, asta arată că guvernul înțelege nevoia societății de a clarifica aceste lucruri.
Desigur, e nevoie și de resurse și acesta este rolul analizei Băncii Mondiale pentru a vedea cum echilibrează, la nivel bugetar, această abordare. În paralel, și este, dacă vreți, o nouă dovadă pe care Guvernul o acordă în sensul seriozității problemei cu care ne confruntăm, este că, începând de mâine, ministrul muncii discută, deja, cu sindicatele pentru a vedea cum arată aceste soluții, astfel încât cu toții să-și regăsească nevoile rezolvate, inclusiv din perspectivă financiară, într-o manieră sustenabilă, care să evite lucrurile la care am ajuns. Tocmai pentru că, în locul unei abordări integrate în care toată lumea să-și înțeleagă rolul, locul și pachetul financiar, au fost abordate soluții punctuale care au generat dezechilibre, care a atârnat apoi alte dezechilibre în lanț. Și este misiunea, rolul acestui guvern acum, să gestioneze această situție, de care nu fuge.
Reporter: Măsura anunțată a fost agreată de sindicaliști? Pentru că sindicaliștii spun că nu sunt de acord cu aceste majorări. Sunt prea puțini banii și ei vor 25%. A fost agreată cu sindicaliștii sau Guvernul a decis pur și simplu, fără să țină cont de revendicările sindicaliștilor?
Dan Cărbunaru: Guvernul ține cont de revendicările sindicaliștilor, de aceea ne întâlnim cu ei. De aceea, de aproape două săptămâni, discutăm sau ne întâlnim aproape zilnic pentru a ajunge la o înțelegere, principalul scop al acestui dialog fiind derularea procesului educațional.
Deoarece copiii noștri, la ora la care vorbim, nu sunt la școală, în bună parte. Și este și cazul profesorilor lor. Într-un context extrem de delicat, în care părinții sunt îngrijorați, copiii sunt derutați, iar dialogul dintre guvern și sindicate trebuie derulat într-un asemenea mod încât să ducă la o deblocare. Ceea ce vă spuneam este că măsurile pe care Guvernul le introduce acum și care se regăsesc deja în majoritatea statelor europene, indiferent de formula aleasă ca denumire, sunt diverse pachete de majorări salariale sau de majorări de venituri, dacă doriți, care să compenseze problemele acumulate în sistemele de educație din mai multe state europene. Și România este unul dintre ele.
Reporter: Guvernul României se așteaptă ca prin adoptarea acestor măsuri, greva să înceteze?
Dan Cărbunaru: Guvernul României se așteaptă ca procesul educațional să fie reluat, deoarece cu toții- guvernanți, sindicate, oameni din sistemul didactic în general, părinți și elevi – ne dorim ca sistemul educațional să fie repornit, copiii să-și încheie anul școlar și mai sunt doar câteva zile în acest sens, iar aceia dintre ei care trebuie să meargă să-și dea evaluările sau să susțină examenele, să se pregătească, în cazul celor de clasa a XII-a, de admitere la facultate, să poată să facă acest lucru. Contăm pe buna credință și pe capacitatea de a înțelege importanța acestui moment pentru toți cei care funcționează în sistemul educațional.
Disponibilitatea Guvernului nu doar la dialog, ci și de a veni cu măsuri concrete, este reală. Am prezentat astăzi doar două exemple recente, care împreună cumulează peste 1 miliard de lei, o sumă importantă, care nu era inclusă în bugetul de stat și pentru care Guvernul a găsit deja resurse pentru a putea compensa acele nevoi cu caracter tranzitoriu până la momentul în care, peste doar câteva săptămâni, noua lege a salarizării, incluzând aici ca prioritate educația, va putea oferi, ca soluție așteptată de sindicate. Acest lucru se întâmplă prin dialog și nu prin blocarea sistemului educațional.
De aceea, Guvernul, inclusiv după discuțiile și întâlnirile nu doar cu liderii sindicali, ci și cu reprezentanții părinților și ai copiilor, consideră că este necesar, și anume, ca profesorii noștri, învățătorii noștri, să revină la catedră, acolo unde copiii îi așteaptă.
Reporter: Guvernul are semnale că, de mâine, greva va înceta?
Dan Cărbunaru: Am mai spus acest lucru de câteva ori: în această perioadă de grevă, Guvernul nu a fost în grevă. Asta înseamnă că inclusiv dialogul pe care noi l-am purtat și lucrul la măsurile pe care liderii sindicali le-au cerut au continuat la nivel guvernamental și dialogul cu sindicatele continuă. Noi ne așteptăm și contăm în continuare pe faptul că se va înțelege în timp util, în orice caz, la timp, nu doar de către liderii sindicali, ci și de către toți cei care lucrează în sistemul educațional, că soluția nu este blocarea educației în România. Soluția este consolidarea educației din România într-o manieră sustenabilă, pe baza de dialog.
Reporter: Cât de pregătit este Guvernul României și pentru negocieri cu cei din sistemul sanitar, cei din sistemul transporturilor? Pentru că, săptămâna viitoare, sunt anunțate o serie de proteste nu doar în învățământ, ci și în sistemul sanitar și transporturi. Ce măsuri veți lua pentru a mulțumi și aceste categorii de angajați?
Dan Cărbunaru: După doi ani de pandemie și un an de război la granițele noastre, dublat de inflație, criză economico-financiară, criză energetică, pachete peste pachete de sprijin pentru cetățenii vulnerabili, pentru o bună parte din populație și pentru economia noastră, care au permis echilibrele pe care noi le vedem astăzi în țară din perspectivă economică și cu perspective de creștere, dialogul cu sindicatele este o necesitate, pentru că toată această situație complicată, pe care Guvernul a gestionat-o într-o manieră – și aș putea fi acuzat de subiectivism- dacă n-ar fi dublată de evaluările instituțiilor financiare internaționale sau agențiilor de rating – cel puțin rezonabilă, în sensul asigurării stabilității acestei țări și din perspectivă economică, este o realitate care are nevoie și de un echilibru social. Un echilibru social care înseamnă în primul rând dialog, în care cele două părți, ne referim acum la Guvern și sindicate, să analizeze situația, să analizeze nevoile și să vină cu soluții.
De aceea, vă spuneam, premierul i-a cerut ministrului muncii să înceapă deja dialogul cu toate sindicatele, într-o ordine bazată pe prioritățile cunoscute de toată lumea. Ne referim aici la educație, sănătate, dar și la transporturi și la alte categorii, tocmai pentru a găsi cele mai bune soluții pe care Guvernul le poate lua în întâmpinarea a ceea ce oamenii solicită.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult și vă pot asigura că, atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul ministerelor de linie, se lucrează în ritm alert pentru a găsi cele mai bune soluții care să deblocheze actuala situație și să gestioneze în mod corect relațiile cu sindicatele, cu categoriile sociale, având interesul de a păstra stabilitatea acestei țări, care ne-a permis tuturor, într-o perioadă atât de complicată, să putem să contăm pe creșterea economică și pe capacitatea de a avea speranță că lucrurile vor fi păstrate într-o zonă de predictibilitate pe care să putem construi în continuare împreună. Mulțumesc!”, a declarat Cărbunaru.
